Serele fabricate la Cluj se vând bine în Europa, dar au trecut și oceanul în Canada. CEO: „Putem face și noi, să nu mai importăm"

Sere Transilvania produce solarii și sere în județul Cluj și folosește materie primă din România. 40% din producție merge la export. În primul an pandemic, compania româno-americană a avut afaceri de 11 milioane de lei.

Sere Transilvania este o firmă româno-americană producătoare de solarii profesionale și sere în județul Cluj. Materia primă este în mare parte din România.

„Am reuşit nu doar să fim competitivi, ci şi să exportăm şi ne batem cu cărămida în piept că avem exporturi de 40% din ceea ce producem în momentul de faţă. Avem în toată România sere făcute de noi. Vindem 600 de unităţi pe an şi 40% pleacă în Canada, Estonia, Danemarca şi Slovacia“, a spus Lengel Csaba, CEO al Sere Transilvania, pentru ZF.

Serele sunt proiectate şi produse în localitatea Vâlcele cu policarbonat, şuruburi, subansambluri şi jgheaburi din România. De asemenea, aluminiul folosit pentru structuri este extrudat la Alro Slatina. Însă, Lengel Csaba su­bliniază că industria de oţel a României este la pământ, motiv pentru care acesta este importat din Italia şi din Polonia.

„Când am făcut planul de afaceri ca să conving potenţialii investitori să vină aici, am văzut că toate ofertele de sere din piaţă erau din afară: Franţa, Italia, Israel şi Olanda. Nu am găsit un producător român să facă acest lucru. Planul de afaceri nu a trecut de investi­tori şi mi-am dat seama că ar trebui să studiez serele şi structurile“, îşi amin­teşte Csaba.

El are experienţă în zona de structuri şi metale, astfel că a decis să-şi facă propria afacere în producţia de sere, dar mai întâi a studiat aceste spaţii protejate în America, în China, în Italia şi în Olanda. „Mi-am dat seama că putem face şi noi, să nu mai importăm, să nu mai fim o ţară de servicii“, a mărturisit Csaba.

Sere de 40.000 euro, cumpărate de IT-iști și tehnicieni dentari

O seră multitunel de 1.000 de metri pătraţi costă în jur de 30.000-40.000 de euro, în funcţie de tehnologia din seră, iar printre clienţii companiei Sere Transilvania se numără şi foşti IT-işti care au trecut la creşterea legumelor ori tehnicieni dentari.

„Am pierdut mai multe proiecte în România, pentru că oamenii mi-au spus că preferă să cumpere fără TVA. Noi nu putem să facem acest lucru, deşi pentru un client un preţ cu 5% mai mic contează. În Austria, în 48 de ore îţi primeşti TVA-ul înapoi, iar în Ungaria în 30 de zile, acestea fiind pricipalele noastre pieţe de vânzare. În România, dacă vrei să recuperezi TVA-ul, te vizitează ANAF şi mulţi fermieri nu-şi doresc control“, menţionează Csaba.

Lengel Csaba afirmă că pentru proiectele cu cofinanţare europeană statul nu are o politică bine stabilită şi cere sere cu montaj, deşi nicio firmă producătoare de sere şi solarii nu oferă servicii de montaj, acelea fiind entităţi terţe. „Noi trebuie să punem acolo preţul cu montaj şi în loc să pui preţuri normale pentru sere şi solarii, pui pre­ţuri fantasmagorice, ca să acopere orice surpriză. Cei de la Agenţia pentru Fi­nan­ţarea Investiţiilor Rurale sunt foarte relaxaţi, pentru că problema lor este rezolvată, dar statul plăteşte mai mulţi bani degeaba“, menţionează acesta.

În prezent, România are o suprafaţă de puţin peste 300 de hectare acoperită cu sere, faţă de peste 2.000 de hectare în 1990.

Sere Transilvania a avut o cifră de afaceri de 11 milioane de lei în 2020, ultimul an pentru care există date disponibile, în creştere cu 48% faţă de anul precedent, şi un profit de 700.000 de lei, conform datelor de pe site-ul Ministerului de Finanţe.