Starea de sănătate a economiei clujene: „Robustă și cu venituri peste media națională, dar accesul la locuințe devine mai dificil” / „Potențial pentru viitor”

Economia clujeană se menține puternică și promite creștere pe termen lung, susțin specialiștii.

Cluj-Napoca se menține un pol economic solid, susținut de o medie a veniturilor peste nivelul național, dar care pune presiune pe accesibilitatea locuințelor și în general pe sectorul real estate, a declarat Ioan Alin Nistor, Chief Economist la Banca Transilvania.

„Robustă, antreprenorială. Să nu uităm că e susținută totuși de o medie a veniturilor peste medie, ceea ce pune un pic de presiune pe accesibilitate când e vorba de prețuri. Vorbim aici de real estate. Totuși, o văd cu potențial mai departe. Ar trebui să fim atenți la calitatea activelor și probabil vom vedea o schimbare în real estate, tocmai pentru că vorbim de venituri peste medie. Din punct de vedere al finanțării există surse, trebuie doar să știm cum să le atragem și să le folosim”, a explicat Nistor, prezent la dezbatarea Cluj-Napoca Real Estate Roundtable, organizată, joi, 23 octombrie 2025, de Romania Property Club.

Clujul ține pasul cu Capitala: Salarii peste 6.500 lei

Efectivul salariaților din județul Cluj, la sfârșitul lunii august 2025 a fost de 288.444 persoane, în scădere cu 721 persoane comparativ cu luna iulie 2025 și cu 1.304 persoane mai multe față de luna august 2024.

În România, la aceeași dată, erau 5.786.253 salariați. Capitala București are cel mai mare număr de salariați (1.114.846 persoane) fiind urmată de județul Cluj (288.444 persoane), Timiș (271.027 persoane), Ilfov (204.431 persoane) și Iași (200.812 persoane), potrivit datelor Direcției Județene de Statistică Cluj.

Salariul mediu net Cluj

Câștigul salarial mediu brut în luna august 2025, în județul Cluj a fost 10.997 lei, în scădere cu 213 lei față de luna precedentă și mai mare cu 1091 lei față de luna august a anului 2024.

Câștigul salarial mediu net în luna august 2025, în județul Cluj a fost de 6.559 lei, mai mic cu 137 lei comparativ cu luna anterioară și cu 475 lei mai mare față de aceeași lună a anului 2024.

Pe sectoare de activitate, creșterile față de august 2024 sunt:

• în agricultură-silvicultură-pescuit, +21,5%;
• în industrie-construcții, +9,3%;
• în servicii, +6,6%.

Câștigul salarial mediu net în România a fost de 5.387 lei. Cele mai mari câștiguri salariale medii nete au fost în București (6.822 lei), județul Cluj (6.559 lei) și județul Timiș (5.811 lei).

Pe domenii de activitate, Clujul se remarcă prin nivelul ridicat al salariilor din domeniul servicii, unde câștigul mediu net este de 6.986 lei. Comparativ, în București s-a înregistrat un salariu mediu net în servicii de 6.514 lei, iar în Caraș-Severin, de 5.886 lei.

În industrie și construcții, cele mai mari câștiguri au fost raportate în București (6.514), urmat de Tulcea (5.766 lei) și Cluj (5.611). În agricultură, județele cu cele mai mari salarii sunt Caraș Severin (5886), Sibiu (5.733) și Ilfov (5.678).

Perspectivele economiei naționale: „Schimbări, doar în primăvara 2026”

În ceea ce privește evoluția economiei la nivel național, economistul rămâne optimist, în ciuda tensiunilor și a măsurilor fiscale recente. 

„Trăim într-o perioadă în care informația e necesară. Noi rămânem optimiști în ceea ce privește evoluția economiei, deși există tensiuni. Vedem o schimbare. Până acum consumul era motorul care ducea la creșterea economiei, iar acesta se calmează. E normal după aceste măsuri fiscale, dar vin investițiile din spate. Se vede și pe cifre.

Pe 2025 vedem investițiile ca fiind motorul economiei. Ele fac economia să se miște mai departe. Măsurile fiscale au fost și sunt necesare. Faptul că avem acest acord al Guvernului cu Comisia Europeană și acordul ne permite un deficit bugetar de până la -8,4% la sfârșitul anului, nu mai pune așa presiune mare pe adoptarea măsurilor fiscale într-o perioadă foarte scurtă de timp. Dă un pic de încredere, relaxare, lasă investițiile să respire, să fie implementate.

Rămâne tensiune totuși, avem dobânzi ridicate, inflația mare ține dobânda de referință ridicată. Economia are nevoie de o scădere de dobândă, cel mai probabil vom vedea de la primăvară încolo. Estimările noastre sunt că de la anul vom vedea o scădere mai puternică a inflației, ceea ce va ajuta și investițiile mai departe”, a mai declarat Ioan Alin Nistor.