Tensiune pe piața valutară: Euro e aproape de 5,1 lei. Economiștii avertizează asupra inflației și previziunilor BNR

Euro e aproape de pragul de 5,1 lei, iar economiștii analizează efectele asupra pieței. 

Economiștii șefi ai băncilor din România atrag atenția asupra a trei evenimente majore din această săptămână: ședința BNR pe probleme de politică monetară, revizuirea ratingului suveran al României de către Standard & Poor’s și apropierea cursului euro/leu de pragul de 5,1 lei.

Euro/leu a depășit pentru o clipă pragul de 5,090 lei vineri, 3 octombrie 2025, pe piața interbancară, și continuă să urmeze o tendință ascendentă. Luni, 6 octombrie 2025, cursul euro a fost cotat în jurul valorii de 5,0900 lei, după ce vineri după-amiază fluctua între 5,0930 și 5,0936 lei pentru un euro.

Economiștii ING Bank subliniază: „Banca Centrală pare dispusă să tolereze o flexibilitate mai mare decât a arătat anterior, iar piața împinge perechea în sus. Totuși, nu ar trebui să asistăm la o mișcare mai aproape de sau peste 5,1 și ne așteptăm la o activitate mai intensă din partea Băncii Centrale pe piață, în efortul de a preveni presiuni inflaționiste suplimentare”, scrie economica.net. 

Cursul de schimb oficial de luni, 6 august, a fost stabilit la 5,0886 lei pentru un euro, după ce la începutul săptămânii precedente euro era cotat la 5,0700 lei. Conform analiștilor, este foarte probabil ca intervențiile BNR să împiedice euro să depășească pragul de 5,010 lei, chiar dacă piața arată semne de presiune.

Dobânda cheie a BNR și perspectivele pentru 2026

BNR se reunește pe 8 octombrie 2025, iar analiștii estimează că dobânda cheie va fi menținută la 6,50%. 

„Rata dobânzii va rămâne probabil neschimbată la 6,50%. În absența unor șocuri neașteptate, ne așteptăm ca BNR să mențină rata dobânzii de politică monetară la 6,50% până în mai 2026, după care ar putea începe un ciclu de relaxare treptată. Până la sfârșitul anului 2026, ne așteptăm ca rata dobânzii de politică monetară să fie de 5,50%. Dacă creșterea economică va fi semnificativ sub așteptări, Banca ar putea amplifica relaxarea mai puțin vizibilă, tolerând un exces de lichiditate și mai mare în sistem”, spune Valentin Tătaru, economist șef ING Bank.

Ciprian Dascălu, economist șef BCR, precizează: „Se preconizează că BNR va menține ratele dobânzilor neschimbate la ședința din 8 octombrie. Rata anuală a inflației a atins 9,9% în august, ceea ce este probabil peste așteptările NBR. Comunicatul de presă ar trebui să menționeze o revizuire în sens ascendent a perspectivelor inflației pe termen scurt”. 

O prognoză actualizată a inflației va fi publicată în noiembrie. BNR ar putea menționa și o creștere a PIB-ului mai puternică decât se aștepta în trimestrul II al anului 2025. Datele finale despre PIB pentru acest trimestru vor fi făcute publice vineri, 10 octombrie 2025.

Prognoze privind inflația

Raportul Erste Bank notează: „În cazul în care BNR va stabili, cu un grad rezonabil de încredere până la momentul publicării Raportului privind inflația din februarie, că inflația este pe cale să revină la banda țintă până la sfârșitul anului 2026, considerăm că Banca Centrală va proceda la reducerea ratei dobânzii. În schimb, dacă această certitudine lipsește, reducerea ratei dobânzii va fi probabil amânată până la ședința din mai”. 

Inflația anuală a ajuns la 9,9% în august, în creștere față de previziunile BNR. Erste Bank estimează o prognoză majorată pentru noiembrie, cu o inflație globală de 9,7% până la sfârșitul anului 2025 și o inflație de bază de 7,5%. Pentru 2026, se estimează o încheiere a anului ușor peste banda țintă, la 3,7%.

„Deși profilul inflației rămâne ridicat, nu ne-ar surprinde să vedem o poziție mai conciliantă în următorul comunicat de presă al Băncii. Într-adevăr, în timp ce inflația urmează să atingă din nou pragul de două cifre în septembrie, să încheie anul la 9,6% (prognoza noastră) și să mențină ratele reale negative pentru aproximativ un an, incertitudinile privind perspectivele de creștere economică sunt în mod clar un subiect urgent și pentru factorii de decizie. Creșterea PIB-ului va depinde în mare măsură de investițiile publice în trimestrele următoare”, arată raportul ING Bank.

Revizuirea ratingului suveran de către S&P

Pe 10 octombrie, după închiderea pieței, agenția Standard & Poor’s (S&P) va revizui ratingurile și perspectivele pentru România și Ungaria. În prezent, ratingul României este BBB-/A-3, cu perspectivă negativă, confirmat în iulie 2025.

S&P avertizează asupra riscurilor: vulnerabilități ale finanțelor publice, creșterea datoriei, inflația ridicată, deficitele externe mari și incertitudinea politică post-2026.

Chiar dacă nu a intrat în Junk, România s-a menținut cu greu anul acesta printre țările recomandate investițiilor, chiar dacă cu perspectivă negativă. Prima retrogradare a prespectivei ratingului de țară a avut loc în decembrie 2024.

Toate cele trei agenții de rating au reconfirmat păstrarea României în categoria țărilor recomandate investițiilor, de două ori în acest an, S&P fiind ultima dintre agențiile care vor trebui să facă acest lucru. Următoarele evaluări vor avea loc la începutul anului viitor.