TGEF 2026 | Crizele energetice și politice, teren perfect pentru fake news. INSCOP explică cum se pot proteja românii de manipulare online

Dezinformarea nu este un fenomen nou în România, iar perioadele de criză economică și politică o fac și mai periculoasă.

Avertismentul vine de la Remus Ștefureac, CEO & Founder INSCOP Research, care spune că propaganda și manipularea publică au vizat constant sectorul energetic românesc în ultimele decenii.

Întrebat cum afectează dezinformarea securitatea energetică și securitatea României în general, Ștefureac a explicat că tema energiei a devenit un teren sensibil, exploatat inclusiv prin campanii ostile venite din zona propagandei ruse.

„Agresiunile informaționale pe acest subiect se întâmplă în România de peste 20 de ani. Sectorul energetic este unul critic și a fost mereu vulnerabil din această perspectivă”, a declarat acesta, la Transylvania Green Energy Forum, miercuri, 27 mai 2026. 

Potrivit lui, aproape fiecare proiect important care putea crește independența energetică a României a fost atacat public prin campanii de discreditare.

„Nu întâmplător, aproape orice proiect care ar fi putut însemna o creștere a autonomiei energetice a României a fost însoțit de campanii agresive de discreditare. Mă refer la gazele de șist sau la proiectul Neptun Deep, care și acum este supus unor presiuni foarte puternice”, a spus Ștefureac.

El susține că România nu a făcut suficient pentru a combate acest „război cognitiv”, iar efectele se văd inclusiv în lipsa unor decizii ferme în domeniul energiei.

„România nu a făcut suficiente lucruri pentru a contracara acest tip de război cognitiv, care afectează societatea și poate descuraja decidenții să ia măsuri mai curajoase”, a explicat reprezentantul INSCOP.

Facturile mari la energie, teren fertil pentru manipulare

În ceea ce privește explozia prețurilor la energie și avalanșa de informații false din online, Remus Ștefureac spune că trebuie făcută diferența între realitate și manipulare.

„Este o realitate faptul că prețurile la energie sunt foarte mari, uneori insuportabil de mari pentru prea mulți români vulnerabili economic și social”, a declarat acesta.

Totuși, exact aceste probleme reale sunt folosite apoi pentru amplificarea dezinformării.

„Când există realități proaste, dezinformarea nu face decât să le amplifice și mai mult. Este un teren fertil în acest sens”, a avertizat el.

Întrebat cum pot oamenii să își dea seama dacă sunt manipulați, Ștefureac spune că cea mai simplă metodă rămâne verificarea informațiilor din mai multe surse.

„Dacă ai citit ceva pe un mijloc media pe care îl preferi și subiectul este important, încearcă să citești și dintr-o zonă pe care nu o urmărești în mod obișnuit. Ideea de a compara între surse de informații este esențială”, a explicat el.

Potrivit acestuia, riscul este mare atunci când oamenii se informează exclusiv din aceeași bulă online.

„Dacă ești captiv unui anumit cont de Facebook, unui influencer sau unui singur mijloc media, riscul de a fi victima dezinformării crește foarte mult”, a spus Ștefureac.

De ce apar mai multe fake news în timpul crizelor

CEO-ul INSCOP Research mai spune că perioadele de criză energetică și politică sunt momentele ideale pentru propagarea manipulării și a știrilor false.

„Vulnerabilitatea este mai mare, interesul cetățenilor este mai mare, iar emoționalitatea este mai mare în societate”, a declarat acesta.

În opinia sa, emoția colectivă devine principalul motor al răspândirii dezinformării.

„Emoția multă este cel mai bun combustibil pentru a inflama lucrurile”, a concluzionat Remus Ștefureac.

Transylvania Green Energy Forum, la Cluj-Napoca

Cluj-Napoca a găzduit între 26 - 27 mai 2026, cea de-a patra ediție a Transylvania Green Energy Forum, un eveniment care a invitat la masa dezbaterilor reprezentanți ai instituțiilor publice, lideri ai industriei energetice, investitori și experți implicați în transformarea sistemului energetic.

Agenda din acest an a reflectat direcțiile majore de dezbatere de la nivel mondial și aduce în prim-plan teme precum securitatea aprovizionării cu energie și combustibil, presiunea asupra rețelelor de transport și distribuție, costurile tranziției energetice, accesul la finanțare, reglementarea pieței, accelerarea proiectelor de investiții și rolul instituțiilor în funcționarea sistemului energetic. Discuțiile au inclus și subiecte legate de dezvoltarea producției distribuite, integrarea regenerabilelor, infrastructura critică și echilibrul dintre diferitele tehnologii de producție de energie.