TGEF 2026 | Mircea Abrudean avertizează: „Nu putem promite prețuri stabile la facturi fără protejarea infrastructurii energetice”

Clujeanul aflat în fruntea Senatului României a transmis un mesaj ferm privind rolul strategic al securității energetice, în contextul tensiunilor internaționale și al războiului din Ucraina.

Acesta a subliniat că energia nu mai reprezintă doar un subiect economic, ci o componentă esențială de siguranță națională și apărare regională.

„Ne întâlnim într-un moment de reconfigurare globală, iar securitatea energetică a României nu mai este doar o temă de dezbatere economică sau un punct pe agenda europeană. Ea a devenit un pilon fundamental de siguranță națională și o componentă critică de apărare regională”, a declarat Mircea Abrudean, marți, 26 mai 2026, la Transylvania Green Energy Forum. 

Oficialul a explicat că actualul context geopolitic demonstrează cât de importantă este independența energetică pentru statele europene, mai ales pentru România, aflată la granița estică a Uniunii Europene și a NATO.

„Realitatea războiului din Ucraina, dublată de volatilitatea externă și de piața petrolului, cauzată de conflictele din Orientul Mijlociu și Iran, ne demonstrează că energia este utilizată direct ca un instrument de presiune politică și război hibrid. Poziționată la frontiera de Est a Uniunii Europene și a NATO, România are responsabilitatea directă de a transforma aceste vulnerabilități în piloni de reziliență regională”, a afirmat acesta.

Mircea Abrudean a precizat că reacțiile autorităților trebuie să fie bazate pe strategie și stabilitate, nu pe decizii de moment.

„Răspunsul nostru în fața acestor șocuri nu poate fi determinat de panică sau de decizii reactive de moment. El trebuie să fie ghidat de o strategie temperată, calculată, axată pe independență energetică, pe diversificarea rutelor de aprovizionare și protecția strictă a infrastructurii noastre critice”, a spus președintele Senatului.

În discursul său, acesta a făcut referire și la strategia energetică a României pentru următorii ani, despre care spune că reprezintă un pas important pentru dezvoltarea pe termen lung.

„Crizele succesive din ultimii ani reprezintă, de fapt, un punct de cotitură care ne obligă să construim sisteme energetice mai sigure, mai curate și mai accesibile pentru economie. România și-a definit această direcție strategică fermă prin adoptarea strategiei energetice 2025–2035, cu o perspectivă clară extinsă până în 2050”, a declarat Abrudean.

Acesta a subliniat că reducerea dependenței de importuri trebuie să devină o prioritate strategică pentru statul român.

„Strategia recunoaște deschis că dependența de importuri este o slăbiciune strategică pe care o economie modernă nu și-o mai poate permite”, a spus el.

Totodată, liderul Senatului a vorbit despre importanța exploatării resurselor din Marea Neagră și despre potențialul economic pe care îl poate avea energia produsă în România.

„Noile coridoare energetice regionale și accelerarea exploatării gazelor naturale din Marea Neagră reprezintă pilonul nostru central de reziliență. O parte semnificativă a acestei producții trebuie orientată către consumul intern, susținând direct producția de energie electrică și revigorarea sistemului național”, a afirmat Mircea Abrudean.

Potrivit acestuia, energia poate deveni un avantaj competitiv major pentru economia românească.

„Dacă reușim să valorificăm energia produsă intern la costuri predictibile și competitive, putem și vom atrage industrii mari consumatoare de capital, precum petrochimia, metalurgia sau producția de materiale avansate. Energia nu mai este doar o linie de cost în bugetul statului, ci devine un activ strategic național care generează valoare adăugată, locuri de muncă și reduce dependența energetică externă”, a mai declarat oficialul.

În final, Mircea Abrudean a atras atenția asupra nevoii de modernizare și protejare a infrastructurii critice, inclusiv din punct de vedere digital.

„O rețea stabilă necesită o infrastructură modernă. Trebuie să privim adevărul în față cu maximă responsabilitate. Nu putem asigura siguranța prețurilor sau stabilitatea fizică a cetățenilor dacă infrastructura noastră critică nu este protejată de cele mai avansate sisteme de apărare digitală. Tranziția energetică, în acest context global turbulent, nu este o cursă de viteză, ci un maraton al responsabilității”, a conchis acesta.

Transylvania Green Energy Forum, la Cluj-Napoca

Cluj-Napoca găzduiește în perioada 26–27 mai 2026 cea de-a patra ediție a Transylvania Green Energy Forum, un eveniment care invită la masa dezbaterilor reprezentanți ai instituțiilor publice, lideri ai industriei energetice, investitori și experți implicați în transformarea sistemului energetic.

Agenda din acest an reflectă direcțiile majore de dezbatere de la nivel mondial și aduce în prim-plan teme precum securitatea aprovizionării cu energie și combustibil, presiunea asupra rețelelor de transport și distribuție, costurile tranziției energetice, accesul la finanțare, reglementarea pieței, accelerarea proiectelor de investiții și rolul instituțiilor în funcționarea sistemului energetic. Discuțiile includ și subiecte legate de dezvoltarea producției distribuite, integrarea regenerabilelor, infrastructura critică și echilibrul dintre diferitele tehnologii de producție de energie.