Țintă pentru întreprinzătorii din Cluj: să producă o firmă de 1 miliard USD

România trebuie să găsească drumul de la a finanța antreprenorii cu sume minime de pornire a afacerii până la a le netezi calea celor care prin inovare să ajungă să ajungă la o valoare a business-ului la nivel de unicorn, arată, la Cluj, specialiștii în inovare.

“Ca să ai o profitabilitate foarte mare trebuie să te axezi pe afaceri cu un grad mare de risc, iar accesul la capital este un impediment pentru o firmă locală. Guvernul României are programe pentru micii antreprenori, așa cum este Start-up Nation, prin care le acordă 40.000 de euro nerambursabili, însă acestor întreprinzători care propun un grad mare de inovare trebuie să li se creeze condițiile de a accesa apoi 1 milion de dolari sau chiar 10 milioane pentru a ajunge să aibă valoarea unui unicorn, de peste 1 miliard de dolari, așa cum avem un recent exemplu românesc.

Există în România mai multe instituții care pot acorda finanțări întreprinderilor mici și mijlocii (IMM), programe de training, însă toate acestea trebuie corelate, puse într-o țeavă comună. Piața din țara noastră este una mică, însă aceste IMM trebuie să știe că mai avem și o piață a Uniunii Europene (UE), și o piață globală”, susține Mihail Cazacu, secretar de stat în Guvernul României.

Clujul are primul consiliu IT din România

“Cluj-Napoca a fost primul oraș din România care a creat un consiliu consultativ în tehnologia informației. Am decis să facem ceva, să transformăm potențialul în acțiune. Oamenii care compun acest for au contact zilnic cu realitatea, iar prin expertiza lor putem să facem o strategie locală în domeniul inovării.

Pentru aceasta trebuie să aducem la același numitor cinci categorii: cetățenii, administrația, universitățile, companiile și organizațiile nonguvernamantale. Clujul se dorește să fie un oraș al oamenilor fericiți, un oraș incluziv, iar tehnologia nu poate fi lăsată deoparte. În definitiv, aici este vorba despre calitatea vieții”, spune Emilia Botezan, șef birou relații externe în Primăria Cluj-Napoca.

Internetul pe ulița satului - țintă guvernamentală

“Un sondaj pe care l-am realizat printre antreprenori indică faptul că doar un sfert dintre aceștia folosesc platforme online. 25% dintre IMM-uri nu inovează deloc. 76% dintre ele apelează la capitalul propriu pentru digitalizare, majoritatea susținând că investițiile în inovare, cercetare-dezvoltare presupun costuri pe care nu și le permit. Introducerea noului se rezumă, pentru cei mai mulți, în adaptarea pe piață a unor produse ori servicii pe care le-au lansat deja alții.

Digitalizarea este cheia vieții moderne care se traduce în final în reduceri de cheltuieli. Se vorbește că este greu să o introducem la sate - unde este concentrată o jumătate din populație, pentru ca toată lumea să aibă acces la tehnologii - dar pentru instalarea internetului la țară putem folosi fondurile europene. Faptul că avem doar 24 de IMM-uri la 1.000 de locuitori, adică jumătate din media de la nivelul UE, reprezintă și ea o mare problemă în România”, recunoaște Florin Jianu, fost ministru pentru mediul de afaceri.

Hub al eficienței energetice la Cluj

“Fără energie nu poți să faci nimic cu toate aceste device-uri cu cu care trăim, iar cineva trebuie să o producă, să apese acest buton; energia stă la baza economiei. Să nu uităm că afacerea noastră a fost începută de trei ingineri din Cluj. Acum se pune problema eficienței energetice, a energiei regenerabile, a consumatorului care se transformă în “prosumator”. Vehiculele electrice, stocarea energiei, internetul lucrurilor constituie marile provocări ale viitorului.

Trebuie să pregătim mediul pentru antreprenori, dar și să ne schimbăm modelul de business. România are un sistem energetic echilibrat, care în 30 de ani a fost ferit de un “blackout”, dar aceasta s-a întâmplat pentru că au existat strategii bine puse la punct de anumiți specialiști în vremuri grele pentru țară. Să facem din Cluj un hub pentru acest restart în România”, consideră Carmen Neagu, director general al companiei EnergoBit Cluj.      

Marea provocare: high-tech în ograda țăranului

“Agricultura generează 4% din produsul intern brut și 9 milioane de locuri de muncă în UE, iar domeniul agroalimentar, 9% din PIB și 44 de milioane de job-uri. Digitalizarea poate conta foarte mult în tot acest lanț, de la producători, furnizori, transport, distribuție, retail, prin faptul că reduce costurile. Mărimea fermelor din România este corelată cu productivitatea lor. Sigur că există ferme high-tech, dar marea provocare este cum aducem tehnologia în fermele mici din țară”, afirmă Julian Lampietti, practice manager în Banca Mondială.  

“Am reușit să aducem la Cluj câteva nume mari care dictează trendurile în digitalizare, urbanizare și crearea de societăți sustenabile, atât la nivel național, cât și internațional. Încercăm să învățăm de la cei mai buni și să dăm posibilitatea mediului de business local să intre în contact cu noi perspective de dezvoltare”, a declarat Stelian Brad, președintele Cluj IT Cluster (CITC).   

Evenimentul Cluj Innovation Days, organizat de CITC, reunește 300 de participanţi interesaţi să dezbată subiecte legate de digitalizare, industrie, urbanizare şi sustenabilitate. Printre tematici se numără unele din cele mai inovative subiecte la această oră la nivel global: securitatea cibernetică, energia regenerabilă, robotica, asistența medicală digitală, comunităţile smart.

CITC este o asociaţie de tip cluster inovativ care numără  55 de membri: 40 de companii de IT cu mii de angajați și afaceri de 100 de milioane de euro, universități și institute de cercetare, instituții publice și organizații catalizator. Inițiativă de business, acesta urmărește creșterea competitivității sectorului IT și a vizibilității industriei IT românești, precum și poziționarea Clujului ca un hub digital regional inovator.