Regiunile de dezvoltare: nume şi perspective

Consiliul Consultativ pentru Regionalizare (Conreg) a publicat un raport cu un proiect de împărţire a României în şapte sau opt regiuni.

Fie îngăduit a examina:

1. Denumirea şi întinderea regiunilor
2. Funcţionarea întregului proiect

Numele Regiunilor

Proiectul propune o combinaţie între denumirea istorică tradiţională şi situarea geografică (vest, sud, nord, nord-vest, sud-est)
Astfel:
1. Banat-Vest. Nu există un teritoriu cu asemenea denumire; este o invenţie. Banat este numele consacrat.

2. Oltenia corespunde şi ca întindere teritorială, şi ca denumire.

3. Muntenia-Sud, teritoriu cuprins între Carpaţi şi Dunăre, este numit, de când lumea, Muntenia. Muntenia-Sud presupune existenţa unei Muntenii Nord. Unde ar fi aceasta? Rămâne denumirea de Muntenia.

4. Dispare Dobrogea ca nume înlocuit cu Dunărea de Jos. Din perspectivă europeană, Dunărea de Jos este porţiunea de fluviu de la Turnu Severin până în Deltă inclusiv; Dunărea mijlocie străbate Ungaria şi Serbia, iar Dunărea de Sus se delimitează de la izvoare (în Germania), prin Germania, Austria şi până la graniţa cu Ungaria. Dobrogea, denumire atestată istoriceşte şi intrată în conştiinţa publică, se cuvine păstrată.
Întinderea regiunii Dobrogea cuprinde şi judeţele Vrancea şi Buzău, care au prea puţine legături economice, sociale şi culturale cu Tulcea.
Judeţul Vrancea are legături cu Buzău şi Bacău.
Iar judeţul Buzău - cu Prahova şi Vrancea. Pe cale de consecinţă, judeţul Vrancea se cuvine să se alăture regiunii Moldova, iar Buzău la regiunea Muntenia.
Judeţele Brăila şi Galaţi pot rămâne la Dobrogea întrucât ele au porturi la Dunărea Maritimă şi ca atare sunt conectate la judeţele Tulcea şi Constanţa.

5. Moldova-Nord: unde ar fi Moldova-Sud? Numele viitoarei regiuni să rămână Moldova, realitate intrată de sute de ani în conştiinţa colectivă.

6. Transilvania de Sud-Est şi de Nord-Vest, reprezintă o împărţire artificială. Din secolul al XII-lea, regatul Ungariei a organizat Voievodatul Transilvaniei cuprins între Carpaţii răsăriteni, cei sudici şi munţii Apuseni (Transilvania intracarpatică).
Aceeaşi unitate a fost menţinută şi de Principatul Transilvaniei între datele 1576 şi 1699, şi de Marele Principat al Transilvaniei intrat în componenţa Imperiului Austriei (1699-1866). În 1867, în urma constituirii Imperiului Austro-Ungar, regatul Ungariei a fost împărţit în comitate. Nici documentele şi nici realitatea de pe teren nu atestau vreo împărţire a Transilvaniei în Nord-Vest şi Sud-Est. În concluzie: unitatea teritorială a provinciei Transilvaniei se cuvine păstrată şi în viitoarea regiune de dezvoltare.
Teritoriul viitoarei regiunii de dezvoltare Transilvania ar cuprinde judeţele: Alba, Sibiu, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Bistriţa Năsăud, Cluj, Sălaj.

7. Judeţele Maramureş, Zalău, Bihor pot constitui regiunea de dezvoltare Crişana. Istoriceşte, ele s-au situat până în 1867 în afara teritoriului transilvan propriu-zis.
Dacă Conreg socoate ca insuficient numărul populaţiei din aceste trei judeţe, se poate alătura regiunii Crişana şi judeţul Arad. Noua regiune ar cuprinde astfel teritoriile din vestul Transilvaniei propriu-zise.

Cum va funcţiona întregul proiect?

Răspunsul la întrebare este esenţial. Se cuvin examinate următoarele aspecte:

a) Raporturile între autoritatea centrală şi aceea a regiunilor cu individualitate juridică
b) Idem, între judeţe şi regiune
c) Idem, între judeţele unei regiuni de dezvoltare din România şi cele existente în statele vecine - Bulgaria, Serbia, Ungaria, Ucraina, Republica Moldova
d) Mecanismele care vor păstra unitatea teritorială a statului român
e) Ce rată de accesare la fondurile europene este estimată de Conreg
f) Ce rată de revenire a fondurilor europene accesate în România
g) În caz de nereuşită ce ar rezulta? Există, alternativ, un proiect de ţară pentru dezvoltare?
În final, se pune întrebarea de ce nu se comunică proiectul regionalizării în toate etapele?
Ni se dau informaţii disparate, fără a avea o imagine a întregului, cu toate consecinţele sale.
La referendum, anunţat pentru luna octombrie anul curent, oare cetăţenii vor fi în cunoştinţă de cauză? 7

Academician Dinu C. Giurescu

redactie@ziuadecj.ro