Bugetul de venituri şi cheltuieli al unei societăţi acoperite SRI

Rasirom a fost înfiinţată în 1995. Se ocupă cu „proiectarea, producţia şi instalarea de sisteme de supraveghere, pază şi alarmare, producţie electronică pentru instituţii cu atribuţii privind siguranţă naţională, inclusiv pentru persoane fizice, lucrări de construcţii, montaj şi instalaţii, lucrări de editare, traduceri şi consultanţă". Este, aşadar, de observat că Rasirom nu se mărgineşte la operaţiuni de producţie şi comercializare în circuit închis, adică exclusiv în beneficiul diviziunilor Serviciului Român de Informaţii (SRI) ori a altor servicii secrete. Dimpotrivă. Îşi extinde atribuţiile, practic, în domenii care nu au nicio legătură cu atribuţiile serviciului secret. În acest sens, este de reţinut că societatea SRI lucrează şi în beneficiul altor persoane juridice, inclusiv private, dar şi al unor persoane fizice.

În aceste condiţii, nu este de mirare nici faptul că Rasirom primeşte comenzi pe sprânceană de la instituţii de stat, câştigând toate licitaţiile la care participa, probabil în baza unor caiete de sarcini scrise de agenţi acoperiţi ai SRI. Cât priveşte lucrările pentru persoane fizice, nimic nu ne poate opri să presupunem că, de fapt, beneficiind de ignoranţa acestora, SRI supraveghează nişte cetăţeni. De asemenea, tot din analiză obiectului de activitatea Rasirom rezultă şi faptul că societatea acoperită are dreptul, prin lege, să editeze diferite publicaţii şi să efectueze traduceri, inclusiv de cărţi. Aceasta ne conduce, implicit, la suspiciunea că, prin intermediul acestei societăţi, SRI desfăşoară o muncă de propagandă şi de intoxicarea a opiniei publice. În acest scop, nu e de mirare că, încă din anul 2003, Rasirom a înglobat Sucursala tipografică Bucureşti.

Afirmăm mai sus că societatea acoperită SRI obţine, în mod privilegiat, contracte cu alte societăţi ale statului român, învingându-şi de fiecare dată concurenţă din mediul privat şi afectând astfel, în mod grav, principii şi legi ale economiei de piaţă. În acest sens, exemplul Transelectrica este extrem de concludent. Nu este necesară niciun fel de expertiză pentru a descoperi mecanismul prin care Rasirom a reuşit să-şi adjudece, ani de-a rândul, licitaţiile. Cel puţin atâta timp cât doamna Maria Ionescu a fost director financiar al Tranaselectrica, iar soţul, domnul Nicolae Ionescu, director general al RASIROM. Gradele din SRI ale celor doi soţi îmi sunt, pentru moment, necunoscute. Tot legat de Transelectrica, mai precizez că alte numeroase licitaţii au fost câştigate împreună cu UTI, altă societatea acoperită, proprietate a ofiţerului acoperit Tiberiu Urdăreanu.

Pentru a fi şi mai exact, precizez că o subunitate Rasirom - ASSET Electronic - păstorită de doi generali SRI (în rezervă) a beneficiat de nu mai puţin de 400 de lucrări pentru Transelectrica. Nu este o simplă întâmplare faptul că unul dintre cei doi generali, Constantin Horobot, a fost director fondator al regiei SRI, pe care a condus-o timp de 10 ani, iar cel de-al doilea Gheorghe Mircescu, a fost director tehnic al Institutului pentru Tehnologie Avansată din cadrul SRI. Răspunsul la întrebarea „Cum este afectată liberă concurenţă" îl aflăm pur şi simplu consemnând rată de profit uriaşă, de 60 la sută, a lui Asset Electronic. În aceste condiţii, nu ar fi totuşi de actualitate iniţierea, chiar de către mine, a unei noi iniţiative legislative privind interzicerea prin lege a societăţilor acoperite deţinute de serviciile secrete? Nu ar fi necesară, din această perspectivă, privatizarea SRI?