Cu Elodia şi Caiac spre Lumea a treia

Caiac şi Elodia sunt noile vedete la care s-au închinat televiziunile în această săptămână, exceptând tragerile la sorţi pentru cupele europene sau victoria mare a Stelei cu Galatasaray.

OTV, televiziunea maneliştilor, a “oamenilor muncii” şi “căpşunarilor” a continuat isteria “Elodia”, cu episodul al douăsutenuştiucâtelea şi se pare că o ţine tot aşa. Astăzi e parastasul Elodiei, ultramediatizat la Dan Diaconescu, iar nebunia Elodia a făcut ca ziarul românesc cel mai citit, Libertatea (ce ironie, a fost prima foaie apărută în zilele Revoluţiei!), să îi dedice avocatei dispărute un supliment color consistent!

Cum pot românii să se uite vrăjiţi la acest serial nopţi în şir pentru mine e un mister mai adânc decât Triunghiul Bermudelor sau dispariţia Atlantidei. Cum mai dau şi eu o geană pe acest canal unic în lume, probabil, nu îl voi înfiera, cum o fac gulerele albe sau intelectualii subţiri.

E probabil un canal de defulare a unei largi, tot mai largi categorii de consumatori de televiziune, care e interesată de subiect. Pur şi simplu, aş dori să cunosc persoana care a rezistat să vadă cele 230 de seriale Elodia, dar mă îndoiesc că există, chiar îţi trebuie nervi tari.

 

Aici grave au fost agresarea jurnaliştilor, în primul rând, intimidarea lor de gangsterii olteni, reacţia palidă a Poliţiei, tot mai depăşită, dar mai ales, pentru mine, tipul de lume venit la înmormântare. Din ce au dat televiziunile, eu, unul, m-am cam înspăimântat. Cefe groase, lanţuri, muşchi periculoşi, tatuaje.

O atmosferă de parcă a murit Al Capone, “capo di tutti capi”, creierul crimei organizate, nu un borfaş de Oltenia, un dur local necunoscut în ţară. Cu atât mai mult, stilul oamenilor care au venit la înmormântare şi, mai ales, aşa cum au relatat ziarele, faptul că au “venit din toată ţara” pe mine m-a surprins. Sunt curios dacă la Cluj s-ar produce o astfel de crimă, ce faună ar ieşi la iveală.

Oare chiar avem şi la Cluj interlopi de genul Caiac, pentru că de la un timp, şi asta din fericire, nu am mai auzit de reglări de conturi, de scandaluri, de furturi de calibru prin oraş. Totuşi, mă tot întreb, văzând scăderea consumului de presă scrisă în România, a celui de carte, ce fel de oameni populează oraşele mari? Vorba lui Octavian Paler, suntem un popor sau o populaţie?

 De ce se simt atraşi clujenii să se uite la Elodia sau la fosta de acum Magda Ciumac? Sau la înmormântarea lui Caiac, dată de OTV în direct şi îndelung comentată? Lumea se pare că savurează, iar presa vulgară tabloidă de la noi continuă să aibă tot mai mare succes. Mi-am pus aceste întrebări pentru că nu am răspunsuri convingătoare şi, mai ales, pentru că tot mai mulţi din cei din jurul meu, inclusiv oameni citiţi şi cu volume publicate se uită la OTV şi citesc acest tip de presă.

Dacă vom corobora toate aceste chestiuni cu rata scăzută de participare la alegeri şi cu lipsa spiritului civic tot mai pronunţat, la Cluj cred că avem, toţi cei care gustăm presa de calitate şi lectura, motive de îngrijorare. Serioase.