Pentru a ajunge acolo ne înarmăm cu minim 10 ore de răbdare dacă mergem pe timp de noapte cu maşina sau de 11-12 ore dacă mergem cu trenul, asta în situaţiile fericite. Avionul de la Cluj a rămas doar la stadiul de ameţire cu apa rece a secretarei de stat Morariu de la Cluj. Nimic concret. Pe Valea Prahovei, Sinaia-Buşteni-Predeal şi chiar Poiana Braşov sau, mai aproape, la pensiunile din Apuseni sau Maramures.
In zona Văii Prahovei, la Bran-Moeciu-Rucăr, pensiunile, vilele şi mini-hotelurile, dublate de restaurante tradiţionale excelente, sunt printre cele mai frumoase surprize ale turismului românesc. Aceasta este poate zona cea mai puternic dezvoltată prin capacităţi de cazare şi masă în aceşti ultimi ani, după o lungă perioadă de secetă şi decădere a tot ce însemna turism post-decembrist.
Imediat după, am putea plasa Bucovina şi Maramureşul, zona Apusenilor fiind, cu foarte puţine excepţii, extrem de departe de standardele unui turism cât de cât civilizat.
La mare, lucrurile stau în cea mai mare parte cam la fel. Mamaia, unde cele câteva hoteluri noi şi renovarea altora, precum şi apariţia unor plaje amenajate sau a unor cluburi, discoteci şi restaurante noi nu schimbă cu mult imaginea unei staţiuni destul de prăfuite şi îmbătrânite. Rex-ul arată bine, dar este absolut prohibitiv prin preţurile practicate, iar Yaki este o ruşine ce echivalează cu prestaţia lui Hagi ca antrenor. Departe de cea a lui Hagi ca jucător.
Neptunul şi Olimpul, altădată cele mai căutate staţiuni ale litoralului românesc, nu s-au schimbat nici ele cu mult. Goschy de la Unita Turism, deşi a achiziţionat perla de altădată Panoramic-Belvedere-Orizont, nu face, ca, de altfel, în nici o unitate turistică cumpărată, absolut nimic. Nu investeşte, ci încearcă doar să mulgă pe nişte condiţii de secol trecut.
Aceeaşi terasă Why Not din centrul Neptunului, ce, în continuare, arată foarte bine, şi un nou complex Mediterraneo, ce aduce aerul unei staţiuni de litoral de la Mediterana pe Litoralul Mării Negre. In rest, acelaşi Spring Time şi multe, prea multe restaurante ce servesc la 35-40 de grade aceeaşi ceafă de porc cu cartofi prăjiţi în ulei de 3 zile, ciorbă de burtă sau mititei umflaţi.
De restul staţiunilor, poate cu excepţia Vămii, nu prea merită să scriu. Au rămas aproape neschimbate.Şi Jupiterul, şi Venusul şi Cap Aurora şi Saturnul şi chiar Mangalia, care acum câţiva ani părea că a luat-o pe drumul cel bun. Eforie Sud şi Nord la fel, doar complexul lui Copos mai rupând din încremenirea în timp.
Costineştiul, în care mi-am petrecut timp de 7 ani consecutiv vacanţele de vară, nu mai are, din păcate, aerul atât de special, de libertate absolută, pe care îl avea chiar până acum 10 ani. Voxul, Ringul, Tineretului, Forumul şi Azurul, pe a cărui terasă Camel am şi lucrat într-o vară, nu mai au nimic din strălucirea de odinioară.
Căderea Obeliscului în nisip, în urma unei inundaţii, nu a însemnat odată cu ridicarea sa şi o relansare a vechii staţiuni studenţeşti unde te considerai un mare fericit dacă prindeai o căsuţă de piatră sau chiar una de lemn pe malul lacului.
Vama Veche, altădată un teritoriu al libertăţii absolute, în care studenţii clujeni cu spirit liber erau la ei acasă, mai are doar pe alocuri aerul din momentele în care se înnopta pe plajă, în corturi sau saci de dormit sau la gazdele dobrogene din micuţul sat pescăresc de graniţă.
Acum Vama mai renaşte, dar, din păcate, într-o aglomeraţie groaznică la Stufstock, unde întâlneşti vechii vamaioţi pe la Papa la Sony, Stuf, La Mitocanu, La Frontieră, El Comandante, La Pescărie sau, bineînţeles, la plaja de nudişti, unde sunt ultimii mohicani ai Vămii.
Cam atât despre oferta de la noi, însă, în următoarea săptămână, promit prezentări cât mai detaliate ale alternativelor Croaţia sau Grecia cu maşina, respectiv Creta, Mikonos, Rodos, Corfu sau Skiathos şi Zakynthos cu avionul sau Tunisia şi Egiptul la fel, pe care însă nu le recomand în iulie-august din cauza căldurii sufocante.
Foarte interesante şi Mallorca sau Tenerife. Mai rămâne cea mai bună destinaţie turistică pentru clujeni, mai ales cei cu copii mici, Turcia-Antalya, şi, mai ales, Belek. Dar atenţia merită dusă şi spre Malta, Cipru sau libertina şi cuceritoarea Ibiza, fiecare cu atuurile lor.
