Dar realitatea Transilvaniei de astăzi ne demonstrează că civilizaţia, respectul pentru celălalt, convieţuirea paşnică şi în interes comun sunt valori universale care se găsesc în oraşele şi satele acestor meleaguri. După mult prea mulţi ani în care exacerbările şi excesele patriotard-naţionalisto-extremiste au viciat aerul cosmopolit al Transilvaniei, a venit vremea ca interesul transilvănenilor să fie legat doar de dezvoltare economică, arhitectural-imobiliară şi culturală.
Poate tocmai aceste valori împreunate cu o educaţie venită din istorie pentru lucrul bine făcut şi seriozitatea specifică ardelenilor, laolaltă cu o dorinţă a politicienilor ardeleni de a-şi lăsa numele pecete pe inima Transilvaniei, fac ca investiţii fără precedent să se îndrepte spre această zonă specială a României.
De câţiva ani deja, atunci când se vorbeşte despre investiţii fără precedent şi evenimente culturale de amploare, Ardealul, atât de văduvit ani la rând, ia faţa nu doar Moldovei, Dobrogei, Munteniei şi Olteniei, ci chiar capitalei României. După Mica Romă de la Blaj, oraş-simbol al emancipării românilor din Transilvania, Sibiul a renăscut sub sceptrul unui ardelean care pentru concetăţenii săi şi pentru mulţi, mulţi alţii nu a mai contat că este sas. înainte de toate, acesta este ardelean.
După miracolul Sibiu, devenit capitala culturală a Europei lui 2007, Clujul şi-a recâştigat poziţia de hegemonie a Ardealului. Centru universitar prestigios, centru medical de referinţă, Clujul s-a întrecut pe el însuşi şi a reuşit să depăşească o tristă amintire a unui oraş care nu putea rămâne pe harta Europei ca un focar al naţionalismului primar. Acum, oraşul şi judeţul au devenit epicentrul dezvoltării investiţionale a Transilvaniei şi un punct de referinţă pe harta culturală şi economică a României.
Practic, filonul cultural transilvan, renăscut prin Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu, devenit cel mai important festival de teatru din această parte a Europei, ajuns la a 15-a ediţie, a continuat să se dezvolte sănătos şi la Cluj, unde se împlineşte an de an cel mai mare festival de film, Festivalul Internaţional de Film Transilvania, ajuns la a 7-a ediţie. Sibiul şi Clujul au devenit repere ale culturii reale pe harta Europei, prin dezvoltarea şi întreţinerea acestor două evenimente anuale, care marchează renaşterea culturală şi reimpunerea Transilvaniei şi României pe harta noii Europe.
Reconfigurarea polilor culturali de atracţie s-a făcut prin munca unor oameni care la Sibiu şi Cluj au crezut într-o idee. O idee îmbrăţişată la timp de cei care au înţeles că astfel de evenimente pot da noi semnificaţii ethos-ului transilvan: Constantin Chiriac şi Cristian Radu, la Sibiu, şi Tudor Giurgiu, împreună cu Mihai Chirilov, la Cluj, merită aprecierea, recunoaşterea şi respectul tuturor celor care se bucură şi înţeleg ce au realizat aceşti oameni pentru această zonă a României.
Aşa cum merită aprecieri toţi cei care de-a lungul timpului şi în acest an au înţeles să se implice şi să sprijine financiar astfel de evenimente.De mâine, la Sibiu începe în burg-ul lui Brukenthal cea de-a 15-a ediţie a Festivalului Internaţional de Teatru, ce se va desfăşura timp de 10 zile în pieţele, pe străzile şi în sălile frumosului oraş transilvan. După doar o zi, adică poimâine, la Cluj se va proiecta în Sala Mare a Teatrului Naţional, prima peliculă într-o serie de 300 de proiecţii ce vor forma ediţia a 7-a a Festivalului Internaţional de Film Transilvania, ce se va desfăşura în perioada 30 mai – 8 iunie 2008, în 7 locaţii simultan.
După aceasta, cele două oraşe, devenite simbol cultural al Transilvaniei şi al României, îşi vor da mâna în partea scurtă a Festivalului de Film Transilvania, ce se va desfăşura în perioada 11 - 15 iunie la Sibiu. Astfel, putem vorbi fără nici o îndoială de o mutaţie a epicentrului cultural din România în perioada 29 mai – 15 iunie în Transilvania. Mai multe, în TIFFo ZIUA, supliment special al ZIUA de CLUJ, dedicat TIFF 2008.
