Mi se pare mult mai interesant să încerc o analiză-proiecţie, pe localităţile mărginaşe Clujului, pe aşa-zisele periferii, devenite însă cu precădere în ultimii 2 ani raiuri imobiliar-investiţionale. Cu siguranţă, strategiile politico-electorale ale partidelor la viitoarele alegeri vor trebui să acorde o importanţă crescută unor zone care până acum erau doar copiii orfani ai marelui oraş.
Primăriile din jurul Clujului, ca miză politică, cresc în importanţă. Primarii, viceprimarii şi numărul de consilieri locali ai comunelor limitrofe Clujului sunt noi ţinte de importanţă zero pentru partidele care vor să acumuleze avantaje, în prima fază politice, în noile zone investiţionale.
Cine credea acum doar câţiva ani că poate fi o miză imensă ca partid să deţii primar sau măcar viceprimar şi 3-4 consilieri locali în Floreşti, Feleacu, Apahida, Chinteni sau Baciu? Dar cine putea să prevadă că până şi Gilău, Jucu, Bonţida, Cojocna, Tureni sau Sănduleşti vor fi mize politice secundare, dar vitale pentru cei care vor cu adevărat să controleze judeţul?
Partidele îşi construiau strategiile cu ţintă directă pe Cluj-Napoca, primar şi număr de consilieri, respectiv pe listă de Consiliu Judeţean şi primăriile celor 5 oraşe, Turda, Câmpia-Turzii, Dej, Gherla şi Huedin. Din acest an electoral, goana după candidaţi cu şanse în comunele din jurul Clujului este un alt punct de cotitură în strategiile partidelor. Cine va controla primăriile din jurul Clujului va putea apoi influenţa politicile investiţionale de acolo.
Iar Executivul - Consiliul ce va administra viitoarea zonă metropolitană va fi strâns legat ca structură politică de partidul, respectiv primarul şi preşedintele CJ, căruia i se va afla în subordine pe linie de partid. Oricum ai privi spre “marginile” actualului oraş reşedinţă de judeţ, poţi realiza doar numărând şantierele începute în localităţile limitrofe că zonele suferă schimbări majore.
Odată cu transformarea imobiliară a acestor sateliţi, se schimbă şi bugetele localităţilor care până acum câţiva ani erau de-a dreptul modice. Totul este însă ca aceşti bani care vin deja în cazul unora (Floreşti, Apahida, Tureni) sau vor veni în curând în cazul altora (Jucu) să fie folosiţi conştient de Consiliile Locale şi primarii care vor veni din iunie încolo.
Situaţia Clujului este identică în acest moment cu cea a Bucureştiului, unde metropola fuge de câţiva ani deja spre Voluntari, Mogoşoaia, Otopeni, Snagov, Bolintin, Ciolpani, Buftea, Popeşti-Leordeni, Jilava, Chitila, Măgurele etc.
Primarii de acolo au devenit personaje politice importante în economia investiţională a capitalei, aşa cum de altfel au devenit şi vor mai deveni cu siguranţă şi primarii acestor noi poli de dezvoltare aflaţi în jurul capitalei Ardealului. Rămâne de urmărit modul în care vor înţelege partidele politice importanţa câştigării acestor viitoare concentrări urbane. Miza se mută în aceste alegeri şi spre periferiile Clujului!
