Parlamentul European sau Dieta de la Budapesta

Aşezarea României pe traiectoria firească a integrării euro-atlantice a estompat, e drept, destul de târziu şi departe de a fi definitiv, extremismul – că era românesc ori unguresc. Mai inflama spiritele câte un film de genul “Trianon”, mai o referire – două la soluţia Kosovo, mai ceva mârâieli ale radicalilor din interiorul UDMR.

Nu era, însă, o acţiune concentrată, cu o finalitate politică, ci, mai degrabă, o nostalgie după Ungaria Mare. în schimb, lupii tineri ai Uniunii s-au pus pe şcolit şi pe afaceri, pricepând că o integrare – oriunde – se face cu elite şi cu bani.

Din vară, însă, pentru maghiarimea din Transilvania vremurile nu se anunţă prea limpezi. Eşecul negocierilor, la Cluj, cu episcopul Laszlo Tokes, în intenţia de a crea o listă comună pentru Parlamentul European, a început să dividă maghiarimea. în primul rând, prin doi factori de presiune: Biserica Reformată, unde slujeşte episcopul Tokes şi, mai nou, şi mult mai pe faţă, FIDESZ-ul fostului premier ungar Viktor Orban.

 Orban, care are şi calitatea de vicepreşedinte al Partidului Popular European - unde este afiliată şi contracandidata lui Tokes pe voturile maghiarilor, UDMR – s-a mutat, în ultima vreme, în Transilvania şi a devenit cea mai zgomotoasă trâmbiţă electorală a episcopului.

Doar că, din ultimele declaraţii ale lui Tokes, Parlamentul European seamănă mai mult cu Dieta de la Budapesta de acum o sută de ani. Poate că episcopul a greşit secolul. însă, în plină campanie pentru Parlamentul European, ale cărei valori sunt acceptate şi aclamate de toată lumea, un element definitoriu al campaniei lui Tokes îl reprezintă modificarea graniţelor.

 Ori dacă nu, autonomia suplinitoare, “deoarece situaţia nu ne permite”. “Eu nu spun că vreau să retrocedez Ardealul de Nord Ungariei, că nu modificarea graniţelor este rezolvarea, deoarece situaţia nu ne permite, dar este o alternativă la modificarea graniţelor şi aceasta este autonomia naţională. Vorbesc de autonomia pe trei nivele, inclusă şi în programul UDMR”, spune Tokes.

 Dacă discursul său va aduna suficienţi adepţi, Tokes va reuşi ceea ce nu au reuşit mai toţi ultranaţionaliştii români: comunitatea maghiară, divizată, nu va fi reprezentată la Bruxelles. Iar despre mutarea graniţelor se va auzi doar prin satele nostalgice. Acum, “împăratul” de la Bruxelles.