“Cei aflaţi la târg luau un pahar de bere şi stăteau cu el ore în şir”, a spus preşedintele. Şi, aidoma lui Cuza, a vrut să vadă cum trăieşte poporul. Şi a vrut să observe care este “nivelul de cumpărături” pe care populaţia din Covasna le face. “Am trimis pe cineva la unul din magazinele mici să schimbe 50 de lei la ora două. Nu a putut să schimbe, în şase magazine nu era vânzare la ora două”, a spus Băsescu. Din nou, exemplele găsite de Băsescu sunt suculente, prind, mai ales că preşedintele nu trebuie să se chinuie mult să demonstreze că “e de-al nostru”.
Ba din contră. Cert e că Băsescu a surprins câteva aspecte extrem de valabile în Secuime. într-adevăr, ce dă rece statistica, transcrie Băsescu în pahare de bere. Datele statistice plasează cele două judeţe la coada contribuţiilor la bugetul de stat, în schimb, sunt printre primele care beneficiază de fonduri pentru coeziunea socială, pentru reducerea decalajelor faţă de alte regiuni. în schimb, ultimul mare studiu despre maghiarii din România şi din cele două judeţe devenite dragi preşedintelui, ne arată încă un aspect. Autonomia, sub ce formă vrem să o luăm, ţine doar de discursul oamenilor politici.
Maghiarul de rând din Secuime nu se zvârcoleşte în pat, asudat, noaptea, de grija autonomiei. Studiul Centrului de Cercetare a Relaţiilor Interetnice, realizat la finele anului trecut, arată că problema autonomiei este undeva la coada clasamentului necesităţilor, la mare distanţă de celelalte probleme ridicate de etnicii maghiari: şomajul, serviciile sanitare, pensiile, situaţia nevoiaşilor ori starea drumurilor. Practic, una dintre concluziile studiului citat era că problemele etnicilor maghiari sunt cvasi-identice cu cele ale românilor.
Traducând aceasta, preşedintele a spus doar că în peregrinările sale secuieşti “nu a auzit cuvântul autonomie”. Nemaivorbind de faptul că o autonomie extinsă ar însemna o diminuare masivă a fluxului financiar de la bugetul de stat către acea regiune, ceea ce ar determina autorităţile locale să mărească taxele şi impozitele măcar pentru a putea ţine la acelaşi nivel învăţământul ori sistemul de sănătate.
în afara râcii pe care a avut-o preşedintele Băsescu cu UDMR, căreia nu i-a putut ierta comportamentul de la referendum, şeful statului a mai făcut o observaţie ce i-a nemulţumit pe toţi liderii Uniunii. Preşedintele Traian Băsescu a spus că UDMR are “un comportament feudal” în judeţele Harghita şi Covasna, că “nimic ce nu este UDMR” nu are drept de existenţă şi că locuitorii zonei i-au spus nume de “baroni” şi “corupţi” pe care nu le face publice, dar le poate spune liderilor Uniunii.
Problema “acaparării” administraţiei de către UDMR este reală şi uneori stânjenitoare pentru românii minoritari din zonă, cărora li se impune cunoaşterea limbii maghiare. Aici este cel mai sensibil subiect atins de preşedinte: cunoaşterea reciprocă a limbilor vorbite în zonă. Legislaţia impune cunoaşterea limbii oficiale a statului, ceea ce presupune învăţarea sa în şcoală.
“Copiii maghiari învaţă limba engleză cântând şi limba română plângând”, a afirmat Băsescu, relatând ceea ce i-au spus profesorii în cursul vizitei. Numai cine nu cunoaşte deloc realitatea din HARCOV poate gândi cu barda lui Vadim şi Szasz Jeno, acestuia din urmă, în treacăt, Băsescu dându-i un strop de credibilitate. într-un cătun izolat, un copil până la cinci-şase ani nu aude un strop de româneşte.
De aici şi dificultatea dascălilor de a-i învăţa limba română după manualele după care învaţă şi copiii români. “Este un uriaş handicap pentru copiii din familiile unde nu se vorbeşte limba română.
Limba română trebuie învăţată de copiii maghiari după metodologia de învăţare a limbilor străine”, a spus Băsescu. Declaraţia i-a înnebunit pe tribunii de toate culorile, însă cine a învăţat o limbă străină poate pleca urechea la ceea ce spun dascălii de limba română de acolo. Preşedintele a surprins, într-o oră, o realitate despre care spunea că nu are soluţii. Pentru că nu sunt la îndemâna unui singur om.
însă, în nici un caz, soluţia nu e izolarea HARCOV-ului.
