Pentru prima oară din 1952, la aceste alegeri nu va participa nici un preşedinte sau vicepreşedinte al Americii, George Bush fiind deja la al doilea mandat. în comparaţie cu alegerile din 2004, în care candidaţii au cheltuit în campania electorală “doar” 880 de milioane de dolari, în această campanie se preconizează o sumă ce depăşeşte un miliard de dolari.
Cu toate că în ultimii 30 de ani doar un singur democrat - Bill Clinton - a reuşit să devină preşedinte al Americii, aceştia pornesc cu prima şansă în cursa pentru Casa Albă. Favoriţii din cadrul partidului democrat în această cursă sunt Hillary Clinton şi mai tânărul Barack Obama.
Fosta “primă doamnă” are experienţa celor 8 ani petrecuţi la Casa Albă, alături de soţul ei, Bill Clinton, fiind prima femeie cu şanse reale de a deveni preşedinte al SUA. Carismaticul Obama ar putea deveni primul preşedinte afro-american la Casa Albă, deşi îi lipseşte maturitatea politică a doamnei Clinton.
Ultimele sale declaraţii din dezbaterile televizate au fost apreciate de către specialişti ca fiind neadecvate, el afirmând, spre exemplu, că ar ataca bazele Al-Qaida din vestul Pakistanului, cu sau fără permisiunea aliatului Musharraf (preşedintele Pakistanului). O altă afirmaţie controversată este cea făcută în legătură cu posibila conciliere a SUA cu statele considerate de Bush ca fiind “axa răului” – Coreea de Nord, Iran şi Siria. Aceste afirmaţii au fost apreciate de Hillary Clinton ca fiind iresponsabile şi, în acelaşi timp, naive.
Pe lângă politica externă şi lupta împotriva terorismului, cei doi candidaţi au ca teme principale de dezbatere reforma sistemului sanitar şi consolidarea clasei de mijloc… Obiective care ar trebui să se găsească şi în agenda politicienilor români. în cadrul dezbaterilor televizate, prestaţia doamnei Clinton a convins mai mult, acest fapt regăsindu-se şi în ultimul sondaj publicat de Wall Street Journal şi NBC, care exprimă superioritatea acesteia – 43% (faţă de 22% Obama).
Ceea ce ar putea schimba ponderea procentelor sunt mai vechile opinii ale lui Hillary Clinton în ceea ce priveşte o temă importantă pentru SUA, războiul din Irak. Deşi poziţia ei în prezent este diferită, în anul 2002 ea a votat în Congres pentru război.
“Grand Old Party”, cum este numit partidul republican, îi trimite în cursa
pentru prezidenţiale pe senatorul John McCain, pe fostul actor Fred Thomson şi
pe favoritul Rudolf Giuliani, fostul primar al New York-ului. Giuliani este
apreciat pentru modul în care a ştiut să gestioneze tragedia produsă de atacul
terorist din 11 septembrie 2001.
Deşi aceasta reprezintă un atu pentru el, există anumite acuzaţii, apărute în ultimul timp din partea pompierilor din New York, cum că înainte de 11 septembrie s-ar fi opus unei mai bune dotări cu echipamente a serviciului, ceea ce ar fi salvat – susţin pompierii - vieţile multora.
Un alt barometru important în cursa electorală este capacitatea fiecărui candidat de a atrage cât mai multe donaţii din partea susţinătorilor, având în vedere că această campanie va deveni cea mai costisitoare din toate timpurile.
Indiferent de date, statistici sau cifre, lupta pentru Biroul Oval va fi acerbă, dar extrem de interesantă, în care fiecare candidat va căuta să-şi urmărească foarte clar interesele sale şi ale celor care îl susţin. în această “loterie a puterii”, marile corporaţii atribuie bani mai multor candidaţi în acelaşi timp, şansele de câştig dintr-o parte sau alta fiind, astfel, sigure.
în cazul în care câştigătoare în această cursă va fi doamna Clinton, putem spune că, din 1988 şi până în 2012, Casa Albă s-a împărţit între două mari familii: Bush şi Clinton.
La noi, în România noastră, 2008 va fi tot un an electoral, dar unul în
care ne vom alege doar primarii, consilierii locali şi parlamentarii, soarta
lui Băsescu urmând a fi repusă “pe tapet” abia în 2009. Spre deosebire de
americani, unde actorii piesei electorale sunt “feţe noi”, în România, aceiaşi
politicieni cu state vechi de plată ne vor cere votul.
Cum dezbaterea legată de sistemul electoral uninominal bate pasul pe loc, avem mari şanse ca, suind pe liste, nume ca Traian Novolan, Verginia Şerbănescu, William Gabriel Brînză sau Soki Bela să se regăsească din nou printre parlamentari.
