Spania, un nou episod al crizei europene (II)

În al doilea rând, economia a fost surprinsă de criză într-o situaţie de supraîncălzire şi, nu în ultimul rând, rigidităţile structurale, în special la nivelul pieţei forţei de muncă. Economia Spaniei a crescut la un ritm mediu anual de 3% în perioada 1980-2008. Această evoluţie a fost susţinută pe parcursul acestui interval, în principal, de procesul de convergenţă către Europa (manifestat după aderarea la Uniunea Europeană la jumătatea anilor 1980). De asemenea, declinul costului real al finanţării odată cu aderarea la zona euro a contribuit la acest ritm ridicat de creştere economică, însă această creştere nu a fost de natură sustenabilă, determinând accelerarea deficitului de cont curent. Deficitul de cont curent a crescut de la 4% din produsul intern brut la începutul anilor 2000, până la 10% din PIB în 2007 şi 2008.

Acest nivel ridicat al deficitului de cont curent constituie o expresie a accelerării nesustenabile a economiei iberice în perioada premergătoare declanşării crizei economico-financiare. Sosirea crizei s-a manifestat prin fenomene de blocare subită la nivelul fluxurilor financiare, iar economiile cu deficite ridicate de cont curent au fost penalizate de pieţele financiare. Într-un astfel de context, am asistat la apariţia blocajelor economico-financiare în economia iberică, în special la nivelul sectoarelor intensive în investiţii de capital (sectorul de construcţii). Economia a trecut rapid de la un stadiu de supraîncălzire la o evoluţie cu mult sub potenţial.

În acest context, am asistat la deteriorarea semnificativă a indicatorilor din sfera finanţelor publice. De la un excedent bugetar de 2% din PIB în 2007, economia a înregistrat deficite bugetare de 4% din PIB în 2008, peste 11% din PIB în 2009 şi peste 9% din PIB în 2010. Astfel, datoria publică a crescut accelerat în perioada anilor de criză. Raportul datorie publică/PIB s-a majorat de la 36% în 2007, apropiindu-se de pragul de 70% din PIB în prezent. La această dinamică a contribuit în ultimele trimestre şi efectul "bulgăre de zăpadă" (fenomen care se manifestă în perioadele în care costul finanţării depăşeşte ritmul de evoluţie a PIB nominal).

Andrei RĂDULESCU
analist Avantgarde Finance