Anul 2009 la Universitatea Babeş-Bolyai
- Scris de Ziua de Cluj
- 15 Iul 2010, 19:10
- Editorial
- Ascultă știrea
Ca efect, s-au înregistrat paşi importanţi pe fondul unei societăţi marcate de reducerea activităţii economice, sporirea şomajului, deteriorarea funcţionării instituţiilor, extinderea neîncrederii. Universitatea Babeş-Bolyai şi-a elaborat şi a aplicat cu succes un program anticriză propriu.
în 2009, Universitatea Babeş-Bolyai a continuat angajarea de personal didactic (peste 250 de cadre didactice noi), încât situaţia (raportul post didactic-efectiv de studenţi şi ponderea posturilor didactice ocupate cu titulari) s-a stabilizat la peste 72% posturi didactice ocupate. Universitatea Babeş-Bolyai a intrat în examinarea autorităţii de evaluare universitară şi a obţinut calificativul maxim care se dă. în 2009, facultăţile au început să intre în evaluarea universitară internaţională.
în 2009-2010, Universitatea Babeş-Bolyai sărbătoreşte 90 de ani de la întemeierea Universităţii româneşti din Cluj. S-a organizat, în premieră, Forumul Universitar Clujean, care a prilejuit numeroaselor personalităţi clujene şi neclujene să se exprime asupra istoriei universitare indigene. A fost pus în aplicare un Program amplu al aniversării, cu foarte numeroase activităţi şi participări naţionale şi internaţionale. Aniversarea culminează la începutul semestrului II al actualului an universitar cu un concert major. S-a organizat Parcul Memoriei Universitare, cu busturi şi plachete reprezentând personalităţi ale istoriei proprii.
Compatibilizarea
de curriculă a fost preocupare
Cercetarea ştiinţifică a înregistrat, în 2009, trecerea a noi reviste ale Universităţii Babeş-Bolyai în sistemul cotării internaţionale şi sporirea substanţială a efectivului de studii publicate în regimul acestui sistem. Profesori ai Universităţii Babeş-Bolyai au dat opere fundamentale în drept, psihologie, filosofie, istorie, sociologie, economie şi altele. S-a schimbat strategia cercetării ştiinţifice, s-a lansat “mişcarea patentelor şi descoperirilor”, s-au reformulat criteriile de evaluare a cercetării ştiinţifice, luându-se în considerare diferenţele de performanţe specifice dintre specializările numeroase ce compun o universitate comprehensivă. Universitatea Babeş-Bolyai şi-a elaborat recent o abordare competitivă internaţional a calităţii, excelenţei, rankings-urilor, considerând reperele internaţionale, situaţia şi experienţa proprie şi orientându-se spre acţiuni efective de schimbare a sistemului. S-a pus accentul pe dezvoltarea tehnologiei plecând de la considerentul că totdeauna cunoaşterea veritabilă are un orizont tehnologic.
Studenţii au fost consideraţi parteneri în întreprinderea comună a obţinerii de performanţe competitive şi au fost sprijiniţi să-şi realizeze obiectivele proprii. De două ori pe semestru, Rectorul a analizat cu studenţii senatori problemele apărute, iar Prorectoratul specific s-a preocupat de rezolvarea acestora. Serviciile studenţeşti au fost reorganizate, iar activitatea Universităţii Babeş-Bolyai a sporit în atractivitate printre tineri. S-a dat în folosinţă modernul cămin studenţesc Economica II, iar Centrul de Carieră şi-a intensificat activităţile. La Sfântu Gheorghe şi la Sighetu Marmaţiei s-au inaugurat clădiri moderne, iar Facultatea de Ştiinţa Mediului va fi inaugurată în curând, în noul amplasament. Noile investiţii – la Geografie, Educaţie Fizică şi Sport, Matematică şi Informatică, Teologie Ortodoxă, Psihologie, Teatru şi Televiziune, Studii Europene, Ştiinţe Economice – sunt în desfăşurare sau în curs de lansare.
Cu toate că anul 2009 a fost un an dificil sub aspect financiar, cu reduceri de alocări bugetare semnificative, Universitatea Babeş-Bolyai a reuşit să menţină veniturile personalului la nivelul obţinut anterior crizei. Rectoratul a concentrat atenţia asupra nevoii ca fiecare catedră, fiecare facultate să îşi asigure sustenabilitatea, drept condiţie a menţinerii veniturilor. A devenit din nou foarte clar că în facultăţile în care nu se atrag studenţi, sustenabilitatea nu poate fi asigurată. Universitatea Babeş-Bolyai a continuat cu succes investiţiile, inaugurând numeroase clădiri cu finanţare din resurse proprii şi resurse guvernamentale: Bazinul de Nataţie “Universitas”, Centrul de Kinetoterapie, Noul amplasament al Facultăţii de Ştiinţa Mediului, Extensiunea Sfântu Gheorghe, Extensiunea Sighetu Marmaţiei, Baza de Practică a Geografiei de la Baru Mare. Opţiunea pentru investiţii a fost frânată de reducerea alocaţiilor bugetare şi de erorile din politica universitară a Guvernului. Politica de personal a fost lovită prin hotărârea greşită a Guvernului de revenire la blocarea de posturi practicată în România în 1987.
Cooperarea
internaţională a fost plină de acţiuni de anvergură mare. S-au inaugurat
Institutul Confucius şi Societatea Culturală Româno-Chineză. S-au relansat
cooperările cu universităţile din Rusia (Nijni Novgorod). Cooperarea cu
anvergură semnificativă cu universităţile din S.U.A. a început înnoirea şi
lansarea pe o scară nouă, mult mai amplă. Cooperările cu universităţile din
Germania şi
în 2009 s-a pus în funcţiune, inclusiv pe baza înregistrării legale, Consorţiul “Universitaria”, cuprinzând cele patru universităţi clasice ale ţării – Universitatea din Bucureşti, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea de Vest din Timişoara, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi – şi ASE Bucureşti. Consorţiul a intervenit cu memorii şi contribuţii proprii la reluarea reformei universitare din România de astăzi şi cu sesizări ale erorilor de politică educaţională. Rectoratul Universităţii Babeş-Bolyai a adresat memorii autorităţilor centrale, arătând că este necesară reluarea dublei specializări, schimbarea reglementării doctoratului, reglementarea studiilor postdoctorale, revigorarea pedagogiei şi reorganizarea studiilor de teologie. Consiliul de Administraţie a arătat cât de greşită este politica blocării posturilor, precum şi politica tăierilor de salarii.
Comisia Europeană a semnalat, în 2009, slaba capacitate administrativă a autorităţilor, iar presa internaţională („The Economist” şi altele) a vorbit de incompetenţa deciziilor acestora. Ca rezultat, politica anticriză a rămas modestă, iar România s-a plasat în urma ţărilor Uniunii Europene, ceea ce are consecinţe asupra competitivităţii universităţilor. Reprezentanţii Universităţii Babeş-Bolyai au semnalat continuu această situaţie.