Campania electorală şi consecinţele sale

Campania electorală şi scrutinul din 30 noiembrie s-au încheiat cu o victorie „ŕ la Pirus”. Niciunul din cele patru partide calificate în parlament n-a obţinut un scor rezonabil pentru a face guvernul.

Dacă până ieri erau adversari, pesediştii şi pedeliştii par să devină mai îngăduitori unii faţă de alţii.Liberalii, chiar dacă se ţin tare pe poziţii în ceea ce priveşte programul de guvernare şi numirea primului ministru, nu sunt indiferenţi la configuraţia unei viitoare guvernări.

 

Această campanie electorală făcută în numele votului uninominal ne arată pe teren „mostruozităţile” unei aşa- zise ”distribuiri”, în care un candidat cu o mie de voturi merge în parlament în defavoarea unui candidat ce a luat douăzeci de mii de voturi.

 

în urmă cu o lună jumate de alegeri atrăgeam atenţia, într-un raport analitic privind votul uninominal la Cluj, că tocmai acestea vor fi consecinţele. Afirmam atunci că era imposibil, mai ales în Transilvania, ca protagoniştii competiţiei să câştige cu 50+1 %, cu excepţia votului politic.

 

Sugeram atunci că  în municipiul Cluj, capitala simbolică a Transilvaniei, locul disputelor politice şi istorice dintre români şi maghiari, patria universităţilor,  votul uninominal va da câştig de cauză unor figuri fără un contur intelectual şi profesional. Mai spuneam atunci că nu va conta candidatul, ci  personalitatea-magnet  cu cea mai mare notorietate. Nu m-am înşelat. La Cluj, Emil Boc domină prin personalitatea sa politică la nivel central şi prin poziţia sa de edil toată scena politică.

 

Criticam atunci „laşitatea” unora de a fugi în colegiile din judeţul Cluj pentru a nu înfrunta un partid cotat deja cu procente foarte mari la locale. A fost o greşeală strategică de neiertat şi sancţionată dur de electorat. Pe bună dreptate. Victoria unora în Cluj cu 50+1% se datorează exclusiv lui Emil Boc şi calculelor greşite ale adversarilor săi. Cu totul alta ar fi fost situaţia, dacă greii celorlalte partide ar fi candidat la Cluj. Nu o spun eu, ci o arată sondajele. Faptul că PNL şi PSD, de exemplu, a obţinut procente bune  prin candidatura unor oameni necunoscuţi sau mai puţin cunoscuţi electoratului clujean este un argument că lucrurile ar fi stat altfel, dacă Marius Nicoară sau Vasile Puşcaş ar fi candidat în colegiile uninominale ale oraşului.  Nu spun că ar fi câştigat, dar procentele erau altele.

 

Mai spuneam atunci că această campanie va fi diferită şi în ceea ce priveşte consultanţa politică. Am arătat la acea vreme cu argumente că nu vor fi relevante sondajele electorale globale, aşa cum le-au făcut institutele „consacrate”, ci analiza calitativă şi marketingul politic. Subliniam, în acelaşi timp, că vechile companii de marketing politic vor eşua şi nu m-am înşelat. Din fericire, au cîştigat  companii de marketing puţin cunoscute, dar care au ştiut să utilizeze toate mijloacele ştiinţei sociologice şi politologice de la nivel de organizare de campanie până la construirea mesajelor.

 

 Aşa se explică de ce la Sălaj candidatul PDL pe colegiul Şimleul Silvaniei a câştigat în defavoarea candidatului PSD, mult mai bine cotat. Mandatul de parlamentar  PDL în plus faţă de PSD la Camera Deputaţilor  ar putea fi cel al pedeliştilor de Sălaj. Aşa se explică de ce PDL Sălaj, cu o echipă mai puţin cunoscută, necotată cu şanse reale şi boicotată de foşti lideri locali  ai partidului, a reuşit să aducă partidul de la aproximativ15%- la alegerile locale- la peste 25 %- la cele generale,

 

într-un judeţ dominat de PSD şi UDMR. Cu siguranţă că pe viitor candidaţii şi partidele vor apela mult mai mult la consultanţa politică, deoarece aceasta a făcut în multe cazuri diferenţa. Sper ca pe viitor echipele de campanie să fie  mult mai bine construite, cu profesionişti şi nu cu oameni de partid . Sper, de asemenea, ca analiştii politici să tragă învăţăminte din campania care tocmai s-a încheiat şi  să fie mult mai critici. Până atunci, urez felicitări tuturor candidaţilor care au obţinut un mandat de parlamentar. Le promit, totodată, că vom fi atenţi la orice mişcare politică  sau de altă natură pe care o vor face.