Cine-i scoate pe primari de sub tăvălugul ANI

Conform legii, primarii, consilierii şi preşedinţii de Consilii Judeţene găsiţi incompatibili de ANI trebuie să-şi părăsească funcţiile. Iar partea interesantă e că cei mai mulţi dintre aceştia fie au fost declaraţi incompatibili, fie sunt cercetaţi, fie urmează să fie cercetaţi. Mai devreme sau mai târziu, în acest ritm, ANI va deveni cel mai important jucător politic de pe piaţă, întrucât ar putea declanşa pretutindeni, în mod indirect, alegeri locale anticipate. Ce au făcut rău aceşti aleşi ai poporului? Există cu adevărat mii de infractori în aceste funcţii publice? Cum va fi taxată România în momentul în care va deveni public, pe plan internaţional, faptul că o instituţie cum e ANI, despre care reprezentanţi ai Uniunii Europene au făcut referiri elogioase, a constatat că aproape tot ceea ce au ales prin vot democratic românii este certat cu legea? Nu cumva adevărul e altul? Nu cumva există anomalii care trebuie corectate cât nu este încă prea târziu?
Pentru ce sunt puşi la zid, unul după altul, cei aleşi de cetăţeni în primavara anului precedent? Pentru că fac parte din Consiliile de Administraţie ale unor societăţi comerciale care, în realitate, sunt regii de canal, apă etc., aparţinând în totalitate administraţiilor locale şi care, fără excepţie, sunt de utilitate publică. Adică indispensabile pentru cetăţenii care i-au ales pe primari, pe consilieri şi pe preşedinţii de Consilii Judeţene pentru a le reprezenta interesele. Şi unde, Doamne, sunt mai bine reprezentate asemenea interese decât acolo unde funcţionează sau nu funcţionează bine acele societăţi care le garantează sau ar trebui să le garanteze oamenilor satisfacerea celor mai elementare necesităţi şi aşteptări?

Aşadar, prezenţa acestora în Consiliile de Administraţie, de fiecare dată neremunerată, nu este vreun privilegiu sau vreo abatere de la integritate, ci o obligaţie elementară generată chiar de fişa postului.

A încălcat ANI legea? Se fac lucrătorii ANI vinovaţi de un grav abuz? Un răspuns afirmativ ar reprezenta o acuzaţie extrem de gravă şi, în mare parte, nemeritată. Pe de altă parte, este clar că ANI, prin investigaţiile făcute, a interpretat legea în exces, a utilizat în mod greşit ambiguităţi ale actelor normative şi astfel s-a ajuns unde s-a ajuns. Şi atunci care ar putea fi soluţia? Pentru viitor, există două proiecte de acte normative pe agenda Parlamentului a căror adoptare va clarifica lucrurile. Dar pentru trecut? Ce se întâmplă cu cazurile deja cercetate şi soluţionate? Sau cu toate acele cazuri în care aleşii locali au devenit membri ai Consiliilor de Administraţie sub imperiul vechilor prevederi? Pentru asemenea cazuri nu există decât o sigură soluţie: o lege a aminstiei. Îndrăzneaţa propunere a fost lansată ieri, chiar de către preşedintele PNL, Crin Antonescu.