Cine o face pe călăul presei?

Ceea ce, dincolo de alte consecinţe, ar însemna că cetăţenii României vor fi, în viitor, mult mai puţin informaţi. Este unul dintre cele mai grave atentate la libertatea presei din întreaga istorie recentă a României. Şi este săvârşit de un Guvern USL care, până la urmă, îşi asumă paternitatea ordonanţei de urgenţă. Dar cine este propriu-zis călăul?Prin simpla declarare a insolvenţei, licenţele posturilor de radio şi de televiziune, conform noului Cod, ar urma să fie suspendate. Ceea ce înseamnă decesul lor. Mai mult, legea întrerupe insolvenţe aflate în curs şi este făcută cu dedicaţie. Împotriva presei.

Cei mai importanţi specialişti în insolvenţă, plătiţi de către Guvern cu banii Băncii Mondiale pentru a concepe textul de lege numit Codul Insolvenţei, nu-şi mai recunosc opera. Ei reclamă că cineva a schimbat actul normativ. A introdus, după ce s-a încheiat dezbaterea publică şi fără să-i mai consulte, articole de lege care schimbă substanţa întregului demers. Inclusiv acel articol care vizează în mod direct, abuziv şi discriminatoriu presa audiovizuală. Cine este misteriosul personaj? Cine este, de fapt, funcţionarul public sau omul politic care a săvârşit această faptă pe care nu mă feresc să o numesc criminală? De ce identitatea individului este ţin

ută la secret? Se numeşte cumva Elodia? De ce nu ar trebui opinia publică să afle cine e?
Conform legii, această ordonanţă de urgenţă se află acum în Parlament. Dacă Guvernul este animat de bune intenţii, deşi mă îndoiesc, auzind declaraţiile premierului ar fi foarte simplu ca, tot în regim de urgenţă, să fie făcută o nouă ordonanţă care să o corecteze pe prima. S-a mai întâmplat, vai, de foarte multe ori în cazul unor acte normative mult mai puţin importante, făcute pe picior la Guvern şi date ulterior la corectat. Dacă nu, măcar să ne spună şi nouă. Pentru că, în Parlament, avem posibilitatea să facem un proiect de lege cu un singur articol care să anuleze textele legislative arătate cu degetul de jurnalişti, de organizaţiile internaţionale, dar şi de către specialiştii în insolvenţă.

Din nou suntem într-o situaţie în care Parlamentul scoate castanele din foc. Şi ar trebui ca, nici de această dată, senatorii şi deputaţii să nu se ferească. Din simplul motiv că Parlamentul conduce. El controlează Guvernul. Nu Guvernul controlează Parlamentul. Şi, până la urmă, o tâmpenie cum este cea legată de închiderea posturilor de televiziune şi de radio se sparge şi în capul parlamentarilor şi partidelor reprezentate în Parlament, chiar dacă este produsul unei minţi rătăcite de la Guvern.

Toate cele consemnate mai sus nu ma pot ori să îmi pun o întrebare. Oare este posibil ca ordonanţa de urgenţă să silească CNA să facă ceea ce Legea CNA nu prevede, şi anume să suspende licenţe? În ce harababură trăim? 7