Bazele dezvoltãrii ulterioare vor fi deja puse în perioada 2004-2012. Dupã aceastã perioadã politicile locale şi chiar cei care se vor afla în fruntea Clujului vor trebui sã se schimbe radical sau efectiv sã uzeze de alte mesaje publico-electorale.
Fiecare oraş are perioada sa de graţie, când acesta beneficiazã de o creştere spectaculoasã şi de atenţia generalã a investitorilor. Indiscutabil, Clujul trãieşte în acest moment exact genul acesta de timp. Probabil nici cei mai optimişti susţinãtori ai actualelor echipe administrative, locale şi judeţene, nu sperau acum trei ani cã lucrurile vor evolua într-atât de vizibil spectaculos.
De altfel, cu onestitate trebuie spus cã dupã cei 12 ani de dezastru administrativo-economico-edilitar, de care a “beneficiat” Clujul în epoca primarului de tristã amintire, schimbarea în bine era în termeni reali, cu bunãvoinţã, destul de simplu de realizat. Asta însã nu reduce cu nimic din meritul celor care acum conduc oraşul şi judeţul.
Cei doi artizani, Emil Boc şi Marius Nicoarã, împreunã cu consiliile local şi judeţean au reuşit pânã acum, chiar dacã de multe ori şi cu poticneli, rateuri iniţiale sau doar lipsã de experienţã, sã urneascã un oraş şi un judeţ care au suferit enorm prin neimplicarea predecesorilor.
Clujul este asemenea unui copil dotat, dornic de informare şi afirmare, care absoarbe în acest moment nu cunoştinţe şi informaţii, ci proiecte şi investiţii. Practic, mandatul 2004-2008 înseamnã demararea sau chiar finalizarea acelor proiecte fãrã de care oraşul riscã sã rãmânã în întunericul unei epoci apuse.
Modernizarea strãzilor, realizarea de parkinguri, demararea unor noi cartiere de mari dimensiuni, Lombului şi Tineretului, realizarea unor noi galerii comerciale, Sigma-Ferdinand, a unor centre comerciale de mari dimensiuni-tip mall, Iulius-Polus-Atrium şi, nu în ultimul rând, demararea lucrãrilor la centurile ocolitoare ale oraşului.
Pe lângã toate acestea, atragerea investitorilor spre parcurile industriale create şi acoperirea Clujului cu tot ce existã ca retail pe piaţa româneascã, de la Metro şi Billa la Selgros, Kaufland, Cora, Carrefour, Auchan, Real, Plus şi Profi, reprezintã indiscutabil atuuri care vor conta în evaluarea celor care acum coordoneazã din fotoliile de edili aceste investiţii.
Cu siguranţã, pânã în 2012 vom avea nu unul, ci douã stadioane la standarde europene alãturi de o serie de centre de afaceri şi hoteluri, care vor da o altã valoare sportivã şi de servicii Clujului. Este ruşinos ca un oraş ca şi Clujul sã nu poatã gãzdui în acest moment naţionala de fotbal sau concerte asemeni celui pe care Julio Iglesias îl va susţine luni la Sibiu sau joi la Timişoara.
Ca sã nu mai vorbim de târguri şi expoziţii-gigant în spaţiile adecvate ale unui viitor centru expoziţional de mari dimensiuni. Va fi interesant de vãzut în momentul în care toate cele enumerate mai sus vor exista în Cluj, cum îşi vor gândi strategiile de cucerire a cetãţenilor unui oraş care va depãşi trei sferturi de milion de locuitori, cei care vor dori sã se gãseascã în forurile de conducere locale sau judeţene.
Cu siguranţã, responsabilizarea şi profesonalizarea celor care se vor gãsi în viitoarele consilii locale şi judeţene vor trebui sã creascã. Partidele şi edilii locali nu vor mai putea sã-şi permitã sã ofere doar ca sinecura de partid, pentru plata unor servicii de campanie sau de “viaţã de partid”, poziţii eligibile pentru tot felul de non-valori ajunse întâmplãtor în CL sau CJ.
Este, de altfel, inadmisibil ca dupã trei ani de mandat sã mai existe consilieri locali sau judeţeni pe care nici mãcar jurnaliştii acreditaţi, ca sã nu mai vorbim de cetãţenii Clujului, sã nu-i cunoascã dupã nume! De altfel, este destul de evident cã în cele douã foruri existã doar câţiva consilieri care conteazã cu adevãrat, restul fiind nişte simple jaloane la numãrarea voturilor!
De altfel, cei care conteaza la CL sunt Dimitriu, Turdean, Laszlo, Stamatian, Pãun, Lãpuşan, Morariu sau Petric, în timp ce la CJ cei care s-au fãcut auziţi pertinent pânã acum sunt Canta, Petran, Cãtãniciu, Moroşan, Matiş sau chiar “dinozaurul” Graţian Serban. Partidele vor trebui sã fie mai atente în alegerea reprezentanţilor pe viitor.
PS: într-un viitor editorial, despre provocãrile care-i aşteaptã pe cei din fruntea administraţiei într-un Cluj complet europenizat! Si despre cum aratã mesajele electorale ale celor care vor sã cucereascã poziţii în administraţie, acolo unde deja lucrurile sunt puse pe un fãgaş normal al dezvoltãrii şi modernizãrii. Comparativ cu oraşe din Austria, Germania sau Franţa.
