Doar cã, vreme de un an, a tot amânat luarea unei decizii. A ezitat sã facã acest pas atunci când Universitatea a promovat şi era “pe val”. Apoi, a fãcut diverse planuri de menţinere a echipei pe linia de plutire, pentru ca într-un final, chinuit, sã ia marea hotãrâre. Sub pretextul profitului pe care l-ar putea obţine.
Primãria Cluj-Napoca s-a implicat şi ea destul de rar la club, dar când a simţit momentul favorabil, mai ales din punct de vedere electoral, a pus piciorul în prag. Are cineva vreo îndoialã cã între decizia de a sponsoriza fanii echipei cu autocare pentru deplasarea de azi la Timişoara şi anunţul fãcut ieri de Emil Boc, cu privire la o nouã candidaturã, nu e nici o legãturã? Chiar mai mult, e dovada supremã cã, pentru mulţi, în special pentru cei care conduc destinele oraşului şi judeţului, Universitatea Cluj reprezintã o comoarã doar atunci când poate oferi ceva: voturi.
Ultimul care a descoperit valoarea inestimabilã a lui “U” e Iuliu Mureşan. Preşedintele rivalei CFR Cluj. A lãsat deoparte toate “frecuşurile” din ultimii ani şi i-a invitat pe alb-negri în “casa” sa, pe terenurile de antrenament stãpânite de alb-vişinii. Mai rãmâne doar sã le ofere “studenţilor” dreptul de a juca, pe viitor, pe stadionul din Gruia, şi atunci tabloul ar fi complet.
Dar, totuşi, de ce i-a trebuit lui Mureşan atât de mult timp pânã sã descopere valoarea lui “U”? Ce l-a fãcut pe preşedintele CFR-ului sã reconsidere Universitatea – “echipa nomenclaturii”, aşa cum chiar el a numit-o – şi sã îi ofere un loc la masa bogaţilor, la masa celor care viseazã Liga Campionilor? Sã fie vorba doar de “respectul” pentru Toni Doboş şi Sorin Vãdana, pe care Mureşan îl invocã? Nu cred. Vãdana, spre exemplu, e la “U” de aproape doi ani. Doi ani în care preşedintele din Gruia nici nu a vrut sã audã de “U”. Iar când auzea, se fãcea cã nu aude bine. Atunci, care e adevãratul motiv?
Rãspunsul e destul de simplu şi vine tocmai de la rivalii CFR-ului în lupta pentru titlu: e vorba de “butoane”. Dacã Gigi a început sã le apese, nici trupa din Gruia nu poate rãmâne mai prejos, altfel nu ar avea nici o şansã în lupta pentru prima poziţie. Doar cã şefii CFR-ului sunt – atunci când vor – mult mai stilaţi decât patronul din Ghencea. Nu urlã, la ore de maximã audienţã, pe toate posturile TV cã vor câştiga titlul, indiferent de acţiunile adversarilor. Preferã sã “lucreze” în linişte, alãturi de prietenii de o viaţã sau de cei de conjuncturã.
Metodele pe care le folosesc sunt altele, însã scopul lor e acelaşi. Iar pentru a-l atinge, Mureşan, evident cu girul finanţatorului Paszkany, a acceptat chiar sã-şi calce pe mândrie şi sã le întindã o mânã şi celor “mai sãraci”, dar totuşi extrem de bogaţi, mai ales prin potenţialul pe care îl au.
“U” nu mai are nimic de pierdut în finalul acestui campionat. în schimb, poate câştiga enorm. Iar primul succes l-a obţinut în aceastã sãptãmânã, când CFR a realizat cã în Cluj, şi nu numai, îi va fi extrem de greu, dacã nu chiar imposibil, sã se impunã fãrã sprijin de la “U”.
P.S. De câteva zile, prin Cluj circulã un scenariu legat de finalul campionatului: Gigel Bucur pãrãseşte Poli Timişoara şi ajunge la CFR Cluj, Dorin Goga pleacã de la “U” Cluj la Poli Timişoara, iar cele şase puncte disponibile în duelurile Poli-“U” şi “U”-CFR intrã în contul “studenţilor”. Dacã speculaţiile au vreun sâmbure de adevãr în ele, ne vom convinge azi. Totuşi, fum fãrã foc nu iese…
