După 3 ani de la câştigarea alegerilor, cei doi lideri ai administraţiei au fără îndoială mai multe plusuri decât minusuri. Oricât de cârcotaş ai fi, nu poţi să nu recunoşti că faţa Clujului s-a schimbat. Perioada şi personajele sinistre ale epocii Gheorghe Funar - Graţian Şerban au rămas din fericire doar nişte amintiri, cu mici excepţii, pe care cei doi edili se pare că se încăpăţânează să le păstreze ca relicve ale unui trecut negru, mult prea apropiat.
Probabil la fel ca în cazul CDR-ului din 1996, specialiştii nu există într-un număr suficient de mare pentru a se acoperi toate necesităţile. Şi atunci exponenţii schimbării apelează la specialiştii guvernărilor locale apuse. Dacă o fi bine, rău sau foarte rău o vom afla în momentul în care cetăţenii se vor prezenta din nou la vot. Atunci vor putea sancţiona sau susţine politicile celor care riscă în continuare enorm păstrând aceste personaje în funcţii-cheie.
Revenind la motivul care a generat această scriere, raportul de 3 ani al primarului Emil Boc, trebuie spus că la o privire în diagonală a celor 50 de pagini, la Cluj lucrurile stau nu bine, nu foarte bine, ci extraordinar de bine. Cel puţin aşa reiese din cele scrise acolo, într-un mod mult mai profesionist şi analitic decât anul trecut.
n mare, lucrurile descrise acolo sunt corecte. Drumuri şi alei modernizate, respectiv reabilitate (135 de străzi, adică 84 km), demararea lucrărilor la 2 dintre centurile ocolitoare ale Clujului, Muncii - Apahida şi Vâlcele - Apahida, realizarea unor zone pietonale în centru, zona Casa Matei şi parţial Eroilor, modernizarea, respectiv realizarea a trei sensuri giratorii, Observatorului – Turzii, Frunzişului – Câmpului şi Cipariu – Turzii, refaţadizări la 200 de imobile din centrul oraşului şi pregătirea începerii lucrărilor pentru trei mari cartiere, Lomb – în asociere cu Impact Developer & Contractor, Casarom şi Tineretului.
De asemenea, la realizări mai pot fi trecute cele trei parkinguri: primul cu finanţare de la buget, pe Moţilor, iar celelalte, Mihai Viteazul şi Dorobanţilor, cu finanţare privată. în rest, în raport au apărut o serie de investiţii private aflate în fază finală sau doar de proiect care pot fi asociate deschiderii investiţionale pe care o are oraşul în acest moment.
Tot ca un plus, mai merită menţionată modernizarea a trei pieţe: Zorilor, Flora şi Hermes, alături de realizarea şi utilarea a 94 de locuri de joacă noi. Dar, probabil punctul forte, pe care de această dată Emil Boc nu l-a mai scos ca în anii precedenţi în faţă, este atragerea celor peste 765 de miliarde de lei vechi între anii 2005 – 2007 către Cluj de la bugetul naţional. Suma este imensă dacă o comparăm cu perioada anilor 1992 – 2004, când Clujul a reuşit să atragă doar 272 de miliarde de lei vechi.
Meritul atragerii acestor bani revine incontestabil celor doi lideri ai administraţiei clujene cu un plus pentru edilul local. Practic, tocmai atragerea acestor bani reprezintă atuul lui Emil Boc în faţa tuturor celor care-i contestă lipsa în mod repetat din oraş din cauza mandatului politic de preşedinte la nivel naţional al partidului prezidenţial.
Dar, pentru a nu fi cumva influenţaţi, de către cele scrise mai sus, că în Cluj ar curge doar lapte şi miere, şi ca cel mai analitic şi de multe ori critic reprezentant mass-media la nivel local, ZIUA de Cluj să nu se transforme (Doamne fereşte!) în goarna primarului, mai trebuie spuse câteva lucruri, pentru o echidistanţă reală a acestei mini-analize. în continuare, poate cea mai gravă problemă a administraţiei Boc rămâne urbanismul. Şi tot ceea ce este adiacent acestei direcţii.
După ce l-a girat şi menţinut de-a dreptul ciudat pe fostul arhitect-şef Adrian Iancu, asupra căruia planează serioase fapte de corupţie, DNA aflându-se cu ochii pe subiect, primarul Boc întârzie să numească un arhitect-şef pentru un oraş care se află pe locul doi în topul investiţiilor imobiliare, după Bucureşti.
Practic, acelaşi sinistru personaj Iancu girează din calitatea sa de membru al Comisiei de Urbanism întreaga dezvoltare a oraşului, reuşind de cele mai multe ori să-şi impună punctul de vedere în dauna foştilor săi subordonaţi. în rest, poate nu ar fi rău ca primarul de Cluj să-şi petreacă ceva mai mult timp printre cei care îl apreciază şi îl votează, chiar dacă între timp acesta şi partidul său au trecut de la putere spre opoziţie.
Până la urmă Emil Boc rămâne cu cetăţenii Clujului, imaginea sa la nivel naţional fiind, din păcate, departe de cea pe care o are în propriul oraş. Acest fapt ar trebui să îi dea de gândit, mai ales dacă proiectul său politic are la bază Clujul.
în rest, vom aştepta un al patrulea raport, care însă probabil se va suprapune cu viitoarea sa platformă electorală pentru câştigarea unui nou mandat.
