DISTRIBUIE
Institutul Naţional de Statistică (INS) va comunica vineri datele cu privire la evoluţia economiei interne în trimestrul III.
O radiografie a evoluţiei principalilor indicatori macroeconomici pe parcursul perioadei iulie - septembrie indică o intensificare a ritmului de contracţie faţă de anul trecut. Consumul privat, principala componentă a produsului intern brut (PIB), a continuat să se contracte, iar ritmul s-a intensificat, pe fondul resimţirii măsurilor de ajustare bugetară implementate de guvern de la 1 iulie. Vânzările din comerţul cu amănuntul s-au contractat cu 4,3% raportat la trimestrul II şi cu 4,6% comparativ cu trimestrul III din 2009. Totodată, consumul guvernamental a avut o contribuţie negativă la formarea PIB-ului în trimestrul III, prin prisma măsurilor de consolidare bugetară. Raportate la trimestrul II, cheltuielile guvernamentale au scăzut cu 2,2%, la 48,4 miliarde de lei, şi cu 2,55% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.
Pe de altă parte, am asistat la o contribuţie favorabilă a industriei, în contextul evoluţiei cererii externe. Producţia industrială a crescut cu 0,68% raportat la trimestrul II şi cu 4,4% faţă de trimestrul III 2009.
Exporturile au depăşit pe parcursul trimestrului III nivelul maxim din anul 2008, pe fondul evoluţiei favorabile a economiilor principalilor parteneri comerciali. Cu toate acestea, putem observa o plafonare a exporturilor în trimestrul III. Importurile s-au contractat în acest interval comparativ cu trimestrul anterior.
Cu alte cuvinte, vorbim în continuare despre o economie a declinului. O economie care poate fi asemănată cu un avion ce funcţionează cu un singur motor - cererea externă - care, din nefericire, nu reuşeşte să menţină echilibrul aparatului. Totodată, observăm semnale de plafonare a exporturilor, ca urmare a dezaccelerării economiei mondiale în a doua jumătate a anului curent. Mai mult, cu toate că au fost adoptate măsuri de consolidare bugetară începând cu 1 iulie, cheltuielile statului au scăzut cu doar 2%. Cu alte cuvinte, ar trebui să ne aşteptăm în perioada următoare la noi măsuri din partea statului pentru consolidarea bugetară, dat fiind că în 2011 deficitul bugetar trebuie redus cu peste două puncte procentuale, conform acordurilor de finanţare internaţională.
În ceea ce priveşte perspectivele de evoluţie a economiei interne în trimestrele următoare pot fi considerate mai multe scenarii. Într-un scenariu central, economia internă ar putea înregistra punctul de maximă intensitate a crizei (punctul minim din ultimii anii) în lunile următoare. Condiţionat de menţinerea unui climat macroeconomic internaţional predominant favorabil şi de realizarea cu succes a procesului de consolidare bugetară, am putea asista în perioada următoare la o stabilizare macroeconomică pe plan intern. Macrostabilizarea constituie un element fundamental pentru reluarea fluxurilor investiţionale, cu impact favorabil pentru piaţa forţei de muncă.
Trebuie menţionat însă faptul că acestui scenariu central îi sunt asociaţi o serie de factori de risc. În primul rând, economia mondială a prezentat o serie de semnale de dezaccelerare în a doua jumătate a anului curent, ceea ce s-a resimţit şi la nivelul exporturilor în trimestrul III. Din plan intern se menţin condiţii dificile la nivelul creditării şi la nivelul pieţei forţei de muncă. Mai mult, riscurile politice şi sociale s-ar putea intensifica în perioada următoare.
Este însă mai importantă ca oricând elaborarea unei strategii de dezvoltare durabilă a economiei interne, pentru a identifica priorităţile pe termen mediu şi lung. Este nevoie de o consolidare bugetară reală, care să contribuie la schimbarea în bine a imaginii economiei în faţa investitorilor străini. Sunt necesare investiţii publice în sectoare importante care aduc valoare adăugată pe termen mediu şi lung. Nu în ultimul rând, sunt importante mai mult ca oricând politici macroeconomice coerente care să contribuie la reîntoarcerea ratingului suveran la categoria Investment.
Andrei Rădulescu,, analist Target Capital
Pe de altă parte, am asistat la o contribuţie favorabilă a industriei, în contextul evoluţiei cererii externe. Producţia industrială a crescut cu 0,68% raportat la trimestrul II şi cu 4,4% faţă de trimestrul III 2009.
Exporturile au depăşit pe parcursul trimestrului III nivelul maxim din anul 2008, pe fondul evoluţiei favorabile a economiilor principalilor parteneri comerciali. Cu toate acestea, putem observa o plafonare a exporturilor în trimestrul III. Importurile s-au contractat în acest interval comparativ cu trimestrul anterior.
Cu alte cuvinte, vorbim în continuare despre o economie a declinului. O economie care poate fi asemănată cu un avion ce funcţionează cu un singur motor - cererea externă - care, din nefericire, nu reuşeşte să menţină echilibrul aparatului. Totodată, observăm semnale de plafonare a exporturilor, ca urmare a dezaccelerării economiei mondiale în a doua jumătate a anului curent. Mai mult, cu toate că au fost adoptate măsuri de consolidare bugetară începând cu 1 iulie, cheltuielile statului au scăzut cu doar 2%. Cu alte cuvinte, ar trebui să ne aşteptăm în perioada următoare la noi măsuri din partea statului pentru consolidarea bugetară, dat fiind că în 2011 deficitul bugetar trebuie redus cu peste două puncte procentuale, conform acordurilor de finanţare internaţională.
În ceea ce priveşte perspectivele de evoluţie a economiei interne în trimestrele următoare pot fi considerate mai multe scenarii. Într-un scenariu central, economia internă ar putea înregistra punctul de maximă intensitate a crizei (punctul minim din ultimii anii) în lunile următoare. Condiţionat de menţinerea unui climat macroeconomic internaţional predominant favorabil şi de realizarea cu succes a procesului de consolidare bugetară, am putea asista în perioada următoare la o stabilizare macroeconomică pe plan intern. Macrostabilizarea constituie un element fundamental pentru reluarea fluxurilor investiţionale, cu impact favorabil pentru piaţa forţei de muncă.
Trebuie menţionat însă faptul că acestui scenariu central îi sunt asociaţi o serie de factori de risc. În primul rând, economia mondială a prezentat o serie de semnale de dezaccelerare în a doua jumătate a anului curent, ceea ce s-a resimţit şi la nivelul exporturilor în trimestrul III. Din plan intern se menţin condiţii dificile la nivelul creditării şi la nivelul pieţei forţei de muncă. Mai mult, riscurile politice şi sociale s-ar putea intensifica în perioada următoare.
Este însă mai importantă ca oricând elaborarea unei strategii de dezvoltare durabilă a economiei interne, pentru a identifica priorităţile pe termen mediu şi lung. Este nevoie de o consolidare bugetară reală, care să contribuie la schimbarea în bine a imaginii economiei în faţa investitorilor străini. Sunt necesare investiţii publice în sectoare importante care aduc valoare adăugată pe termen mediu şi lung. Nu în ultimul rând, sunt importante mai mult ca oricând politici macroeconomice coerente care să contribuie la reîntoarcerea ratingului suveran la categoria Investment.
Andrei Rădulescu,, analist Target Capital
DISTRIBUIE
Comenteaza
