Este ieşirea din recesiune temporară? (I)

Este al doilea trimestru consecutiv de evoluţie pozitivă a PIB, ceea ce exprimă, într-un limbaj economic general acceptat, ieşirea din recesiune. Raportat la T1 2010, economia internă a avansat cu 1,6% (prima creştere an/an după opt trimestre consecutive de declin). Evoluţia economiei în primele trei luni ale anului a continuat să fie susţinută de mecanismul cerere externă - industrie. Exporturile au continuat să crească şi chiar au cunoscut o accelerare în T1 (ritm de peste 9% trim./trim., aproximativ 40% an/an). La această evoluţie a contribuit în primul rând relansarea economică consemnată la nivelul principalilor parteneri comerciali (şi observăm că zona euro - destinaţie a aproximativ 75% din exporturile româneşti - a crescut la un ritm de 0,8% trim./trim. în T1, în accelerare comparativ cu ritmul din ultimele trei luni ale anului 2010 (0,3% trim./trim.). Printre factorii care au mai susţinut evoluţia exporturilor româneşti se numără o ameliorare a competitivităţii structurale a acestora (cel puţin comparativ cu perioada de la începutul anilor 2000), precum şi efectele de substituţie observate (la nivelul consumatorului european, puternic afectat de criză, acesta preferând produsele mai ieftine din Europa de Est).

Performanţa exporturilor a antrenat industria românească şi sunt ramuri industriale care au ajuns la un nivel de producţie apropiat de nivelul de 2008, înainte de declanşarea crizei (desigur, se menţionează în primul rând ramurile producătoare de bunuri tranzacţionabile pe plan internaţional - "tradable goods"). Astfel, în T1 producţia industrială a crescut cu 2,1% trim./trim.
şi cu peste 10% an/an.

Cu toate acestea, ieşirea din recesiune nu ar fi fost posibilă fără stabilizarea cererii interne. Dacă ne uităm la evoluţia cifrei de afaceri din sectorul de servicii observăm o creştere cu 3,5% trim./trim. (în termeni nominali), în accelerare comparativ cu ritmul din T4 din 2010 (atenţie, că ritmul real este mai mic, datorită inflaţiei!). Cu toate acestea, comerţul a continuat să se contracte în termeni reali (creştere nominală a cifrei de afaceri la nivel de ramură cu doar 0,1% trim./trim.). Cu alte cuvinte, consumatorul român a continuat să-şi ajusteze activitatea la noua realitate a venitului real disponibil, afectat de presiunile inflaţioniste determinate de avansul cotaţiilor internaţionale la bunuri, precum şi de majorarea taxei pe valoarea adăugată şi reducerea salariilor din sectorul public (pentru cei care lucrează în acest segment).

Anunţul cu privire la momentul ieşirii din recesiune poate exprima în general premise favorabile, de depăşire a momentului critic al crizei. Este un moment cu o importantă încărcătură psihologică în primul rând, iar factorii psihologici contează din ce în ce mai mult în economia mondială în ultima perioadă. Ieşirea din recesiune poate exprima premise economice mai bune (cel puţin pe termen scurt), pe fondul ameliorării percepţiei investitorilor (un exemplu de gândire ar fi: "Economia s-a ajustat, are potenţial pentru noi investiţii, riscurile s-au atenuat"). Cu alte cuvinte, perioada după ieşirea din recesiune poate fi de bun augur pentru reluarea investiţiilor companiilor (şi, implicit, a angajărilor).

Cu toate acestea, dată fiind natura acestei crize economico-financiare mondiale, precum şi consecinţele acesteia, nu trebuie să ne grăbim cu afirmaţii de genul "Economia a intrat într-un nou ciclu economic". Dezechilibrele acumulate în perioada premergătoare crizei şi agravate de criză au contribuit la reducerea semnificativă a potenţialului de evoluţie a economiei (creşterea pe termen lung)! Mai mult, în plan extern se pare că economia zonei euro a atins vârful în T1, urmând să cunoască o perioadă de dezaccelerare, pe fondul crizei finanţelor publice (care a determinat iniţierea de programe de consolidare bugetară), dar şi a demarării procesului de normalizare a politicii monetare de către Banca Centrală Europeană (în contextul intensificării presiunilor inflaţioniste) sau a aprecierii euro în raport cu dolarul pe parcursul ultimelor luni.

(Continuare în numărul de mâine)

Andrei RĂDULESCU
analist Target Capital