In genunchi in fata Unchiului Sam. Ok, dar ce am obtinut?

In genunchi in fata Unchiului Sam. Ok, dar ce am obtinut?
Devoalarea telegramelor, cablogramelor si barfogramelor WikiLeaks mi-au confirmat anumite pareri si mi-au aratat ca pana si cel mai puternic stat al planetei la ora actuala mizeaza sau cel putin uzeaza de informatii tip barfa, tip susanea, can-can sau "radio sant".

In acest moment, pentru mine cel putin, acel sinistru "se spune" a urcat la valoare de "cu siguranta", daca ar fi sa procesez informatii dupa logica Ambasadei SUA la Bucuresti.

Sper, totusi, ca modalitatea de informare sa fie alta in cazul Departamentului de Stat al SUA, altfel ar fi mult prea trist. Mi-ar fi zdrobit un mit al Intelligence-ului american. In acest moment, agentii serviciilor de informatii americane imi par doar niste arici-pogonici ce incearca sa ofere rapoarte de informatii, de multe ori vitale pentru abordarea americana in respectiva tara sau chiar in regiune, pe baza unor informatii obtinute la discutii de "bufet de tara" sau chiar "barfe de tip manea".

Nu am aflat mai nimic notabil, dar ni s-au confirmat niste informatii pe surse, niste barfe de cafenea si anumite informatii care au circulat in spatiul public romanesc in ultimii 5 ani.

Cu adevarat importante mi par doar trei lucruri. Primul, poate cel mai important daca ar fi sa gandim strict din punct de vedere al interesului Romaniei ca stat, este miza exclusiva pusa pe Statele Unite ale Americii de catre presedintele nostru. Astazi, dupa citirea unora dintre cablogramele WikiLeaks, nu mi se mai pare deloc deplasata reactia Frantei, Italiei, Germaniei sau chiar a Spaniei si Marii Britanii la adresa Romaniei in ultimii 2-3 ani. Aici intra inclusiv reactia dura a Germaniei si Frantei cu privire la asteptata dar tot mai putin prezumtiva aderare a Romaniei la spatiul Schengen.

E foarte clar, presedintele Basescu si Romania au mizat exclusiv pe cartea americana in jocul politic si chiar economic international. Axa enuntata chiar la inceputul primului mandat de presedinte al lui Traian Basescu, Bucuresti - Londra - Washington nu a ramas un simplu enunt bombastico-ireal. Romania lui Traian Basescu a jucat exclusiv pro-american, riscand totul pe o singura carte, chiar cu riscul de a intra in era glaciara a diplomatiei cu marile puteri europene si chiar intr-un conflict diplomatic deschis cu Rusia rasariteana.

Sigur ca pana la urma ramane o intrebare deschisa in fata analistilor relatiilor internationale si a istoricilor de peste generatii... A fost oare cartea americana pe fata cea castigatoare pentru Romania anilor 2005-2010? Nu ar fi meritat oare romanii in aceasta perioada si o apropiere fata de "panzerul" economic german sau chiar fata de Franta si Italia intru latinitate? E greu de raspuns la aceasta intrebare acum si mai ales e greu de spus daca politica racelii totale fata de Rusia lui Putin nu a dus Romania intr-o fundatura economica, cel putin din punct de vedere al dependentei de gaze, daca nu chiar si in abandonarea unei piete unde produsele romanesti aveau ceva sanse de a fi poate competitive?

Dar daca relatia abrupta cu Rusia ar mai putea fi explicata, in nici un caz nu vad ce explicatii se vor gasi pentru fundul intors Frantei si mai ales Germaniei si Austriei, cei doi investitori principali in economia romaneasca ante-Basescu. Ma rog, ca fapt divers, mi se pare extrem de grav ca in ultimii 5 ani nici un membru al vreunui guvern roman, fie el PD-PNL, PNL-UDMR-PSD sau apoi PDL-UNPR-UDMR nu a fost macar vorbitor de germana, daca nu un sustinator al interesului liniei germanice in Romania!?

La fel, ne-am putea intreba de ce Romania nu a reusit dupa 6 ani de politica in genunchi sa obtina macar anularea vizelor? Cablograma referitoare la scoaterea vizelor pentru cetatenii romani la un eventual schimb, sau conditionare, cu reluarea adoptiilor internationale, mi se pare relevanta pentru stabilirea statutului jenant al Romaniei ca tara in raport cu SUA.

Presedintele Basescu a reusit un lucru incredibil, sa izoleze Romania in Europa, fara insa sa obtina mai mult decat promisiuni din partea bunului Unchi Sam. Romania este astazi privita cu ostilitate si totala neincrederere in Europa, fara a obtine avantaje directe din relatia privilegiata cu Statele Unite.

Pentru Departamentul de Stat al SUA, este foarte posibil ca relatia cu Romania si presedintele sau sa nu fie in nici un fel alta decat cu Egyptul lui Hosni Mubarak?! De amandoua tarile si ambii lideri, SUA s-a folosit, dar fara sa ofere cu aceesi greutate in balanta si avantaje...Asta e, vom vedea daca a fost bine sau rau in viitorul mai apropiat decat poate ne-am dori...

De altfel, m-a socat pur si simplu ca, dupa mai bine de 30 de ani de la incheierea Razboiului Rece, SUA este inca extrem, extrem de sensibila la eventuala influenta in zona a "Ursului de la Rasarit". Marele dusman, Rusia lui Stalin, Hrusciov sau Brejnev, este inca o tema de referinta in abordarea geo-strategica a SUA, chiar daca astazi Putin si Medvedev doar incearca o repozitionare a Rusiei in spatiul european. Sau poate au reusit si au aflat si oficialii SUA, ceea ce le da fiori reci pe spate, cine stie?

Oricum, fata de Germania sau Franta, extrem de atente la respectatea statului de drept si a valorilor democratiei reprezentative, e foarte clar ca SUA nu se diferentiaza din pacate foarte mult de Rusia lui Putin la grija fata de respectarea drepturilor cetatenesti in statele in care au interese sau pe care doar le folosesc - de vazut Egipt, Bahrein, Siria sau nenumarate tari din America de Sud sau Orient.

Dar poate cea mai puternica confirmare din cablogramele WikiLeaks vine in zona justitiei din Romania lui Traian Basescu. Mai precis, din zona influentarii justitiei de catre Palatul Cotroceni, zona unde din nou nu a am vazut nici o reactie a Departamentului de Stat al SUA.

Cablogramele ne demonstreaza ca Palatul prezidential a fost direct implicat in cauzele penale si civile ale fostului premier Adrian Nastase, in scurgerile voite de informatii in cazul Norica Nicolai sau in actul de justitie asa-zis anti-oligarhic. Despre prestatia Palatului Cotroceni in apararea dreptatii de dupa moarte, daca a vietii nu e in stare, a unui cetatean roman, dezvaluirile din cablograme sunt evidente, pentru Presidentia Romanie cazul mortii clujeanului Teo Peter in coliziunea directa cu un cetatean american mai presus de lege nu a avut decat relevanta unei intoxicatii generate de putin mai mult alcool decat poate absobi un organism de alcoolic in mod normal...

P.S. Despre faptul ca presedintele Romaniei cerea sefului FBI, serviciu intern de informatii al Statelor Unite!, sa fie prezent in Romania, cel putin cat este CIA!, mi se pare un gest care cu siguranta va arunca in aer sericiile de informatii ale Frantei si Germaniei si poate a tuturor statelor europene. Presedintele Romaniei a avut o cerinta de om fara discernamant politic si, desigur, fara aptitudini diplomatice.

 

Comenteaza