Dacă în loc de fluier, Colţescu ar fi avut un pistol, probabil că Vasile Gheorghe era scos cu Salvarea din stadion. Căpitanul Universităţii Cluj a fost executat rapid, în 18 minute a primit două avertismente. A urmat Dos Santos. Ar fi o eroare să analizăm cartonaşele după regulile profesiei. Şmecheria nu intră în litera regulamentului. Nu credeam că azi mai putem asista la arbitraje părtinitoare, în care „centralul" să interpreteze cu sânge rece partitura călăului. Ne-am înşelat. O breaslă zguduită de arestări şi acuzaţii grave de corupţie nu se poate reforma când e condusă tot de oameni ce provin din acelaşi sistem putred. Şi-i mai auzi cum mârâie când cluburile solicită arbitri străini! Crăciunescu nu a fost salvatorul aşteptat de amicii săi din presă, e doar un tip narcisist şi răzbunător. Fostul dealer al produselor Samsung nu a fost convingător în fotoliul justiţiarului. Nu va stîrni regrete decât printre tovarăşii cu care joacă table.
Să revenim la Colţescu. Prima imagine cu care-l asociem pe „fluieraşul" din Bănie e aceea a tânărului disperat, gata să se arunce de pe balcon. O scenă ce a stârnit compasiunea microbiştilor, dar a ridicat şi semne de întrebare. Un june labil psihic e în stare să conducă un meci de fotbal? În cazul lui Colţescu nu e necesar un consult psihiatric. Mai degrabă se impune intervenţia procurorilor. Trebuie curăţat sportul de agenţii nocivi. În Italia au fost retrogradate echipe, au fost condamnate persoane influente. La noi au trecut două valuri tsunami peste arbitraj, dar hoţia nu a intrat la apă.
Vă veţi întreba cum a reuşit un club plăpând ca Severinul să intre pe teren cu 12 jucători. Explicaţia cea mai convingătoare pentru lipsa de maniere a arbitrajului e prezenţa lui Costică Vâlcea în tribuna oficială a stadionului de lângă Dunăre. Fostul preşedinte al Comisiei Centrale a fost arestat pe 23 aprilie 2009 în Dosarul „Mită pentru arbitri", din cauza legăturilor imorale cu Cornel Penescu, finanţatorul echipei FC Argeş. A stat 9 luni după gratii, iar acum e cercetat în libertate. Pentru că e un manager iscusit, care scoate bani din piatră seacă, a fost numit anul trecut preşedintele formaţiei din Severin. Tot pe criteriul competenţei în afaceri s-au împânzit cluburile de foşti arbitri. Heleşteanu e la Târgu Mureş, Argăseală a mers în Ghencea, Zotta conduce Rapidul, Iosif Biro e în staff-ul Mediaşului, Pârvulescu a fost recrutat de Pandurii. E de admirat sacrificiul acestor bărbaţi. Ar fi putut produce milioane de euro cu firmele lor şi au cedat pasiunii, au rămas în fotbal. Hai că glumeam!
Când Colţescu era pus la zid după prestaţii cel puţin suspecte, Gheorghe Constantin i-a luat apărarea. A pledat să i se reducă suspendarea şi a garantat pentru detenta carierei internaţionale a speranţei din Bănie. Tot Gheorghe Constantin i-a dat undă verde să revină în arbitraj după tentativa de sinucidere, iar Colţescu nu a uitat mâna de ajutor. Între timp, „Vâlcea" şi-a mutat ambasada la Slatina, dar nu i-a rămas indiferent „proiectul" în care a fost implicat până de curând. Nu întâmplător Comitetul Executiv al FRF a decis în vară să promoveze Gaz Metan Severin, echipa rebotezată ulterior CS Severin.
În acest moment de cumpănă din viaţa Universităţii Cluj, probabil că arbitrajul e cea mai mică problemă a „Şepcilor Roşii". Dar nici nu acceptăm ca echipa să fie umilită în public de inşi dispuşi să execute misiuni morbide. Ce şi-au zis severinenii? Pe desculţii ăştia îi facem sigur, nu ne împiedicăm de o formaţie abandonată şi chinuită. Nu le-a ieşit planul. „U" a rezistat eroic la Severin în doar 9 fotbalişti. Din păcate, istoria nu mai e o pavăză impenetrabilă. Universitatea merită o viaţă fără turbulenţe şi umilinţe. Se aude, Clujule?
