Lecţia de comunism

Lecţia de comunism
Toamna care a venit peste noi, cu soare şi cãldurã blândã, aduce o premierã în învãţãmântul preuniversitar.

Pentru prima oarã se va studia în scoli istoria comunismului. Stirea a trecut cam neobservatã în presa localã, fiind semnalatã putin si în cea centralã.  Pentru mine e, însã, vital acest aspect si nu pot sã nu îmi pun întrebãri despre modul în care elevii, produsele generatiei Pro, cocalarii si pitzipoancele, în general tinerii din ziua de astãzi vor recepta materia.

 

Cine nu a trãit vremurile cu învãtat la lumânare, ore în sir, cu stat la coadã la lapte, carne, ulei – totul era pe cartelã - când se înjura regimul prin bancuri bine tintite, sau cu cele douã ore insipide de televiziune la “partial-color” nu are de unde sã înteleagã. Ce sã mai vorbim de epoca Dej sau de stalinizare.

 

Tocmai de aceea, la aproape 20 de ani de la cãderea comunismului, regim care efectiv ne-a distrus, moral si intelectual, si la doi ani de la condamnarea regimului comunist ca regim criminal de cãtre presedintelei Bãsescu, lansarea acestui manual vine ca o mãnusã.

 

S-a pornit de sus în jos aici, de la elitele din Comisia Tismăneanu, care au reuşit să întocmească celebrul Raport de 800 de pagini, excelent, de altfel, şi s-a ajuns la marea masă de profesori din preuniversitar, care vor preda ce a fost experimentul comunist.

 

Ştiu din muncă gazetărească că mulţi profesori de istorie, chiar şi de limba română, nu sunt de acord cu Comisia Tismăneanu, fiindu-le antipatic preşedintele acesteia sau chiar demersul ştiinţific validat apoi în Parlament.

 

Dar cum să nu fie important să îi învăţăm pe elevii din ziua de astăzi de ce nu s-a putut ieşi din ţară decât cu aprobare de la Securitate, de ce trebuiau duse anual maşinile de scris la “Secu” pentru omologare, de ce nu era hrană, curent, căldură, libertate de expresie? Sau de ce era frică peste tot, de ce se turnau odios prietenii între ei (vezi cazul Dan Oprescu-Stelian Tănase, turnător-turnat), de ce ţara era într-un vid moral, iar unele minorităţi vândute la bucată, evreii şi saşii? Sau unii sfârşeau împuşcaţi pe graniţă... iar femeile nu puteau face avort...

 

E greu de înţeles asta acum, când mersul la Viena sau Roma a ajuns mai uşor decât un drum la amiază cu maşina în centrul Clujului. Doar doi profesori clujeni au fost la Bucureşti la un curs despre primul manual despre istoria comunismului şi modul în care acesta va fi predat  în şcoli. Dar munca acestor pionieri este importantă.

 

 Elevii nu trebuie evident să devină specialişti în leninism, comunism sau ceauşism, dar anii în care România devenise o puşcărie, iar linguşeala, literă de lege trebuie să fie cunoscuţi de cei atraşi irezistibil de fascinaţia internetului. Nu sunt dintre aceia care cred că trecem printr-o criză a lecturii, din contră, văd cu ochii mei că se citeşte şi la şcoală, şi la facultate, dar volumele care tratează România comunistă, drama acestei ţări, sunt greu de citit prin densitatea informaţiei şi limbaj.

 

Un manual al istoriei comunismului bine predat, cu har didactic, poate deschide ochii miilor de tineri ca să preţuiască mai mult libertatea pe care mai multe generaţii doar au visat-o, în spatele gratiilor din Gulagul comunist sau din exilul pe care ciuma roşie i-a obligat să îl adopte.

Comenteaza