DISTRIBUIE
Săptămâna trecută dl. guverna-tor al Băncii Naţionale a Româ-niei, Mugur Isărescu, a acordat un interviu postului de televiziune Money Channel. Un interviu amplu, în care guvernatorul a realizat o trecere în revistă a stării economice a naţiunii (inclusiv perspectivele pentru anul curent).
Se remarcă expresiile plastice utilizate pe parcursul interviului (“înecat în butoi cu miere” sau “a merge pe terenuri aride”). 2010 a fost încă un an de ajustare pentru economia internă, în urma celei mai severe crize economico-financiare internaţionale din ultimele decenii. Un an în care am asistat la continuarea ajustării exceselor acumulate în perioada în care economia părea că “se îneacă într-un butoi cu miere”, expresie a abundenţei de fluxuri de capital pe plan intern în anii premergători declanşării crizei. Un an al ajustării sectorului public, când, în urma măsurilor implementate de la 1 iulie, “sectorul guvernamental a întors vaporul cheltuielilor publice”. Nu în cele din urmă, un an care a stat sub spectrul riscului finanţării externe.
Pe de altă parte, 2010 poate fi privit ca un an la finele căruia am asistat la efectuarea corecţiilor macroeconomice majore (necesare), fapt evidenţiat şi de evoluţia contului curent (reducere dramatică a deficitului de cont curent în 2009 şi 2010 comparativ cu anii anteriori). Totodată, a fost de departe un an al cererii externe, exporturile consemnând un avans de peste 25% comparativ cu 2009. De altfel, guvernatorul a evidenţiat avantajele unui model economic de tipul “export-driven” (cazul României). De asemenea, a remarcat şi o ameliorare structurală a exporturilor româneşti, cel puţin comparativ cu începutul anilor 2000. Dacă în urmă cu 10 ani la export predominau textilele şi alte bunuri cu valoare adăugată redusă, în prezent se evidenţiază mijloacele de transport, telefoanele şi alte produse cu valoare adăugată mai ridicată. Chiar dacă nu ne putem compara încă cu structura exporturilor unor economii competitive, date fiind “limitele noastre de creaţie”, “trebuie să comparăm posibilităţile cu realităţile”. Evoluţia favorabilă a cererii externe s-a reflectat favorabil pentru industria românească, fapt evident dacă ne uităm la evoluţia producţiei industriale. Practic, industria românească a ieşit din criză în 2010.
Pentru BNR a fost, de asemenea, un an dificil. Statul a trebuit să implementeze măsuri brutale de ajustare bugetară la jumătatea anului, fapt care a pus în dificultate deciziile de politică monetară. Astfel, Banca Naţională a trebuit să întrerupă procesul de normalizare a dobânzii de referinţă prin prisma presiunilor inflaţioniste generate de majorarea taxei pe valoare adăugată. De altfel, încă din debutul interviului, dl guvernator a menţionat că deciziile băncii centrale pe parcursul anului 2010 au fost dificile, făcând aluzie la deciziile instituţiei din pragul Primului Război Mondial, sau din perioada Marii Crize Economice din anii 1930.
Care sunt premisele pentru evoluţia economiei interne în 2011? Pentru acest an guvernatorul şi-a exprimat un “optimism moderat”. Cererea externă ar putea continua să se consolideze, continuând să antreneze industria românească. Din păcate, nu putem emite speranţe de a exporta servicii, date fiind carenţele de infrastructură. Totodată, formarea brută de capital fix pare să fi atins punctul de jos, însă o intrare pe un trend ascendent a investiţiilor este dependentă şi de proiectele de infrastructură. Pentru consumul privat, principala componentă a produsului intern brut, guvernatorul previzionează o reluare la un ritm lent, aşteptându-se la evoluţii favorabile ale consumului angajaţilor din sectoarele economice cu o performanţă bună.
Principalul pericol pentru economia internă în 2011 este “mersul pe terenuri aride... o ţară în care nu intră bani... o secetă aspră”. Cu alte cuvinte, este important ca în economie să reintre capitaluri străine, dat fiind că “o întrerupere a fluxurilor de capital poate crea o adevărată secetă”. Or, reorientarea fluxurilor internaţionale de capital spre economia internă este dependentă de consolidarea credibilităţii, de respectarea disciplinei financiare. “Singura noastră şansă de a ieşi din ceaţă şi de a câştiga credibilitatea este continuarea reformelor şi a relaţiilor cu Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană, care să adauge ingredientul de care avem nevoie”, a menţionat acesta. Este însă fundamental ca politica fiscală să fie predictibilă, “să fie evitate schimbările”. Cel mai probabil, consideră guvernatorul, “ieşirea din conul de umbră al credibilităţii în care este România se va face încet”, dat fiind că “trecutul arată că nu suntem prea chibzuiţi”.
Andrei RĂDULESCU
analist Target Capital
Pe de altă parte, 2010 poate fi privit ca un an la finele căruia am asistat la efectuarea corecţiilor macroeconomice majore (necesare), fapt evidenţiat şi de evoluţia contului curent (reducere dramatică a deficitului de cont curent în 2009 şi 2010 comparativ cu anii anteriori). Totodată, a fost de departe un an al cererii externe, exporturile consemnând un avans de peste 25% comparativ cu 2009. De altfel, guvernatorul a evidenţiat avantajele unui model economic de tipul “export-driven” (cazul României). De asemenea, a remarcat şi o ameliorare structurală a exporturilor româneşti, cel puţin comparativ cu începutul anilor 2000. Dacă în urmă cu 10 ani la export predominau textilele şi alte bunuri cu valoare adăugată redusă, în prezent se evidenţiază mijloacele de transport, telefoanele şi alte produse cu valoare adăugată mai ridicată. Chiar dacă nu ne putem compara încă cu structura exporturilor unor economii competitive, date fiind “limitele noastre de creaţie”, “trebuie să comparăm posibilităţile cu realităţile”. Evoluţia favorabilă a cererii externe s-a reflectat favorabil pentru industria românească, fapt evident dacă ne uităm la evoluţia producţiei industriale. Practic, industria românească a ieşit din criză în 2010.
Pentru BNR a fost, de asemenea, un an dificil. Statul a trebuit să implementeze măsuri brutale de ajustare bugetară la jumătatea anului, fapt care a pus în dificultate deciziile de politică monetară. Astfel, Banca Naţională a trebuit să întrerupă procesul de normalizare a dobânzii de referinţă prin prisma presiunilor inflaţioniste generate de majorarea taxei pe valoare adăugată. De altfel, încă din debutul interviului, dl guvernator a menţionat că deciziile băncii centrale pe parcursul anului 2010 au fost dificile, făcând aluzie la deciziile instituţiei din pragul Primului Război Mondial, sau din perioada Marii Crize Economice din anii 1930.
Care sunt premisele pentru evoluţia economiei interne în 2011? Pentru acest an guvernatorul şi-a exprimat un “optimism moderat”. Cererea externă ar putea continua să se consolideze, continuând să antreneze industria românească. Din păcate, nu putem emite speranţe de a exporta servicii, date fiind carenţele de infrastructură. Totodată, formarea brută de capital fix pare să fi atins punctul de jos, însă o intrare pe un trend ascendent a investiţiilor este dependentă şi de proiectele de infrastructură. Pentru consumul privat, principala componentă a produsului intern brut, guvernatorul previzionează o reluare la un ritm lent, aşteptându-se la evoluţii favorabile ale consumului angajaţilor din sectoarele economice cu o performanţă bună.
Principalul pericol pentru economia internă în 2011 este “mersul pe terenuri aride... o ţară în care nu intră bani... o secetă aspră”. Cu alte cuvinte, este important ca în economie să reintre capitaluri străine, dat fiind că “o întrerupere a fluxurilor de capital poate crea o adevărată secetă”. Or, reorientarea fluxurilor internaţionale de capital spre economia internă este dependentă de consolidarea credibilităţii, de respectarea disciplinei financiare. “Singura noastră şansă de a ieşi din ceaţă şi de a câştiga credibilitatea este continuarea reformelor şi a relaţiilor cu Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană, care să adauge ingredientul de care avem nevoie”, a menţionat acesta. Este însă fundamental ca politica fiscală să fie predictibilă, “să fie evitate schimbările”. Cel mai probabil, consideră guvernatorul, “ieşirea din conul de umbră al credibilităţii în care este România se va face încet”, dat fiind că “trecutul arată că nu suntem prea chibzuiţi”.
Andrei RĂDULESCU
analist Target Capital
DISTRIBUIE
Comenteaza
