Nu le daţi bani!

Nu le daţi bani!
Veşnicele pomeni electorale au dus ţara de râpă şi cu toate acestea cererile băneşti nu se mai termină. Fiecare toamnă vine cu aceleaşi plicticoase greve sau ameninţări ale diferitelor categorii sociale.

Eternii profesori, sindicaliştii de tot soiul, mai ales de stat, mai nou preoţii. Admit că am rămas paf când am văzut că până şi slujitorii lui Dumnezeu din Arhiepsicopia Clujului tot la stat apelează pentru salarii mai mari.

 

Toată lumea vrea bani de la guvern, cât mai mulţi şi cât mai repede.

Ca unul care sunt acuzat că aş avea aplecări certe de sindicalist, ar trebui să sprijin măcar la nivel declarativ acest tip de revenicări. NU! După 18 ani în care România a fost spoliată de guverne corupte, de afacerişti veroşi şi de o incompetenţă crasă vin din nou cererile acestea stupide de creşteri salariale.

 

Premierul are dreptate! „Dacă vrem să aruncăm economia în aer, atunci să dăm bani la sindicalişti. Numai cu acest preţ putem să dăm bani la toţi” a spus ieri Tăriceanu. Tot îmi vine în minte faptul că niciodată ziariştii români nu au făcut grevă. Deşi desfăşoară una din muncile cele mai dificile, chiar riscante, ziarele, radiourile şi televiziunile nu au amuţit în această ţară, başca timpul liber ioc şi riscurile de rigoare.

 

Oamenii care le fac lucrează cu o abnegaţie fără precedent în alte meserii. Şi vezi dintr-o dată tot mai largi categorii de salariaţi care cer, cer, cer cu nemiluita bani de la Guvern, bani de la stat! Deşi au trecut 18 ani de capitalism, românii nu au internalizat ideea simplă că trebuie întâi să dai ca să primeşti ceva. Că trebuie să produci ca să obţii. Am încercat să mă pun în pielea unor antreprenori, dar recunosc că nu am reuşit. Numai gândul că ar trebui să managerizez destine m-a demobilizat rapid, dar asta nu înseamnă că anumite reguli nu trebuie respectate de antreprenori.

 

Pur şi simplu, ca şi alţi mulţi colegi, ne-am săturat să tot scriem de aceleaşi revendicări sindicale an de an, ca un deja-vu care nu se mai termină. Cine a studiat vieţile marilor antreprenori, de la Rockefeller la Trump, a putut vedea că a face bani este o calitate aproape înnăscută, dar că aceştia au returnat în multe feluri comunităţii o parte din averea acumulată. România e ruptă în două din acest punct de vedere pentru că mulţi, foarte mulţi din oamenii care apar în topul „Adevărul 500 miliardari” sau „Capital” nu au făcut nimic pentru comunitatea lor după ce s-au îmbogăţit. Nu e de mirare că largi categorii au sărăcit şi acum cer bani deşi capitalismul bun e cel în care câştigă şi antreprenorii dar şi cei care îşi aduc o contribuţie la aceste averi într-un fel sau altul.

 

Ştiu din munca de gazetar câţi amărâţi sunt în această ţară, cât de greu e pentru unii, dar această creştere economică a României, începută în guvernarea PSD şi continuată după primul mandat la portocaliilor ar fi păcat să fie stopată de pomeni electorale iresponsabile. în aceste condiţii nu putem decât să le zicem guvernanţilor, cu orice risc: Domnilor, nu le daţi bani!

 

Comenteaza