O istorie cu Matei Corvin şi integrarea în Europa

Relaţiile dintre români şi maghiari nu au conotaţii pozitive doar în sport, aşa cum arăta recent unul dintre sociologii de clasă ai Clujului într-un articol curajos, provocator şi supercitit.

Orice se scrie pe tema asta a relaţiilor dintre români şi unguri provoacă, pentru că rănile nu sunt cicatrizate după anii în care am admis cu toţii ca veninul funariot să ne intre în ţesutul social şi să ni-l infecteze cu consecinţe abia percepute, dar pe care acum le sesizăm la întreaga lor scară.

 

Nu doar povestea de succes a echipei de fotbal CFR Cluj, condusă de un patron de origine maghiară şi prezidată de un medic român, este un exemplu de acest tip. Sunt şi alte exemple, în multe domenii ale vieţii sociale clujene. Sunt sigur că, dacă reporterii ar săpa, ar da de multe astfel de poveşti, poate nu aşa de mediatizate ca şi „succes story”-ul echipei CFR.

 

 Una din cele mai puternice poveşti de acest tip e întruchipată de un rege a cărui statuite e înconjurată de nepermis de mult timp de schele. Un rege renascentist, cu o vocaţie europeană fermă, pe lângă a cărui statuie trecem zilnic, ne odihnim lângă ea, ne uităm după femei sau pur şi simplu admirăm centrul oraşului.

 

Matia Corvinul, căci despre el e vorba, înainte de a fi român sau ungur a fost un mare european. Nu ştiu câţi dintre cititorii ziarului cunosc informaţia că Uniunea Europeană a declarat 2008 “anul renascentist Matia Corvin în UE”. Un organism de talia UE recunoaşte astfel cea mai frumoasă poveste de toleranţă în care e implicat un rege revendicat atât de partea maghiară, cât şi de cea română. Ca un paradox, românii i-au românizat numele, botezându-l Matei, în timp ce maghiarii l-au maghiarizat, spunându-i Mathias, pe când numele lui adevărat a fost latinescul Matthias, în româneşte Matia.

 

Matia Corvin sau Corvinul, născut Matia de Hunedoara, cunoscut şi ca Matei Corvin, a fost unul dintre cei mai mari regi ai Ungariei. A domnit 32 de ani ca rege al Ungariei şi domnia sa a fost una dintre cele mai strălucite din istoria acestui regat. Viitorul rege s-a născut în 1443 la Cluj, ca al doilea fiu al lui Ioan de Hunedoara, renumit conducător militar de origine română, care a întreprins în calitate de regent al Ungariei o serie de campanii militare reuşite împotriva , lăsând fiului său un regat sigur şi stabil. Matia a fost instruit în italiană. Influenţat de Renaştere, a promovat spiritul renascentist în toate sferele sale.

 

Oraşele maghiare Buda, Esztergom, Székesfehérvár şi Visegrád au beneficiat de stabilirea unui sistem de sănătate publică şi educaţie, precum şi a unui nou sistem juridic. Biblioteca sa a fost cea mai mare colecţie europeană de cronici istorice şi lucrări filosofice şi ştiinţifice din , numărând peste 5.000 de volume. Dar cea mai mare victorie a lui Matia Corvinul nu a fost una pe un câmp de bătălie, ci una civilizaţională.

 

 Este regele care a trecut Renaşterea peste Alpi şi care, cu spada, dar şi cu diplomaţia, a fost unul dintre “craii” care au croit un regat din a cărui pulbere a crescut mai apoi ideea de Mittel Europa - Europa Centrală, ca o punte între est şi vest. Nici nu e de mirare că, în anul în care toată UE îl sărbătoreşte pe Matia Corvinul, vom avea la Cluj un seminar cu 50 de specialişti în viaţa şi opera acestui mare rege.

 

Ca o urmă de neglijenţă tipică unei ţări întârziate, ne plimbăm în continuare, în an aniversar, pe lângă o statuie ecvestră superbă, mascată de schele şi lemnărie, ca şi cum o umbră a istoriei nu vrea să îi dea pace nici în mormânt primului clujean a cărui personalitate a beneficiat de o recunoaştere europeană la cel mai înalt nivel.