Cu puţina simpatie şi de care se bucură azi Clujul în Bucureşti şi cu modul agramat de a face politică românească în dauna celor mai logice interese, surprizele nu sunt excluse - mai ales atunci când alte centre regionale (mai ieri, Tg.-Mureş) au dovedit că pot să smulgă bucăţi din interesele strategice ale Clujului. Asemenea momente de cumpănă constituie un pretext favorabil pentru o polarizare cât mai funcţională a elitelor de care Clujul dispune şi pe care le-a creat în timp.
În societăţile bine articulate, interesele strategice ale unei metropole nu sunt trasate doar de administraţia locală, ci şi de participanţii la viaţa Cetăţii, recurgându-se adesea la parteneriate bine definite între Stat şi sectorul privat, într-un sistem dual, născut din iniţiativă privată, în care al doilea partener e el însuşi consolidat printr-o formulă asociativă unică, reunind toate grupurile de afaceri într-o singură organizaţie şi conferindu-i mai multă putere. De ce să nu pui bazele unui organism similar în Cluj, în ceea ce s-ar numi un «Parteneriat pentru Cluj»?
Ar însemna angajarea comunităţii de afaceri într-un proiect comun de a dezvolta Clujul, economia lui şi de a menţine oraşul pe poziţia de vârf dobândită în ultimii ani în raport cu alte centre din România. Ramificat în comerţ, transport, finanţe, inovaţie, în educaţie aplicată, folosind resurse financiare şi posibilităţile deţinute de membrii săi, Parteneriatul pentru Cluj ar îmbunătăţi viaţa economică a comunităţii locale, ar participa la proiecte generatoare de locuri de muncă şi ar dezvolta firesc afacerile şi oportunităţile de afaceri. Indirect, ar reduce costurile pentru Stat şi totodată ar ţine deoparte Statul din domeniile în care acesta lucrează cu puţină eficienţă.
Formatul i-ar putea fi cel clasic: o organizaţie a 50-75 oameni de afaceri reprezentativi, proveniţi din mediile corporate, de investiţii şi antreprenoriale, aflaţi în poziţii de decizie într-o companie din Cluj sau într-una cu oficii în zonă. Partenerii ar lucra de la egal la egal, angajând greutatea corporaţiilor pe care le conduc şi implicându-le în formularea unei agende de dezvoltare realiste şi mai pline de beneficii; ar dobândi astfel un cuvânt mult mai greu în guvernanţa locală şi regională. În cazul în care nu s-ar putea implica direct, ar putea delega un reprezentant specific. Un cerc adiţional, exterior, al partenerilor asociaţi, ar putea fi constituit de antreprenori şi executivi ai IMM-urilor, ai agenţiilor şi organizaţiilor cu profil relevant pentru Cluj, asigurându-se reprezentarea întregii diversităţi a comunităţii de afaceri din oraş.
Activitatea Parteneriatului s-ar concentra atât pe axele de dezvoltare a oraşului deja stabilite, cât şi pe identificarea altora noi şi pe punerea lor în practică, alături de cercetare şi advocacy la nivel naţional. Beneficiind de propria reţea de parteneri şi de asociaţi, organizaţia ar avea posibilitatea (mult mai credibilă în exterior) de a atrage investiţii directe în dezvoltarea Clujului şi a zonei metropolitane, intermediind totodată cu instituţiile publice locale sau regionale, ori cu alţi actori interesaţi în dezvoltare economică. Ar servi ca resursă de expertiză şi gândire inovativă pentru cei care formulează politici publice locale, pentru mass-media şi pentru investitorii străini; ar putea susţine programe de finanţare proprii, studii de impact, desfăşura conferinţe cu invitaţi de primă mână, ar facilita stagii. Nu în ultimul rând, ar contribui vizibil la a îmbunătăţi educaţia, ajustând dezechilibrele dintre nevoile mediului de afaceri şi abilităţile absolvenţilor de liceu sau facultate (ca exemplu: un program de tip "Adoptă o şcoală" ar reface din potenţialul pierdut al vechilor şcoli profesionale în domenii de utilitate practică foarte necesare, dar aproape dispărute.)
Pentru a-şi maximiza impactul, Partenerii ar putea constitui un Fond financiar al Parteneriatului cu care să (co-)finanţeze proiecte prioritare sau obiective non-profit vizând economia locală, sau ar putea să creeze un Fond de investiţii menit a furniza capital de început afacerilor cu potenţial. S-ar diversifica, mai performant, baza economică a oraşului, clustere de anvergură ar putea fi dezvoltate într-un timp mai rapid, piaţa imobiliară şi a transporturilor ar putea fi mai inteligent dinamizată, şi nu în ultimul rând programele culturale ar putea fi revitalizate... În câteva din marile oraşe ale Europei şi ale Americii, s-au clădit în acest mod - serios, realist şi constructiv - nu doar afaceri mai prospere, ci şi artere de circulaţie, spitale, centre culturale, centre sportive, anexe universitare şi campusuri private, centre de cercetare, parcuri şi zone protejate, etc. Iar cu un gest de voinţă abil şi calculat, Clujul s-ar putea alătura, prin comunitatea sa de afaceri reunită într-un Parteneriat, acelor oraşe care înţeleg să strălucească mai bine valorificând spiritul, iniţiativa şi oferta elitelor sale.
