CFR e marea favorită a derby-ului.
Aţi trăit senzaţia? Să ştii că eşti într-un loc pentru o singură dată în viaţă. O singură dată, fără drept de recurs. Sunt momente ce nu se vor mai repeta. Încerci să profiţi de fiecare minut, de fiecare secundă. Memorezi statuile ce-ţi supraveghează cu îngăduinţă paşii, admiri faţadele pastelate, însoţeşti cu privirea legănatul molcom al râului pe care se hârjonesc raţele zgomotoase. Tragi cu ochiul în jur, gata să iei tot cu tine în rucsacul amintirilor.
Trecem în curtea neîngrijită a Universităţii Cluj, unde un grup de turişti îl ascultă pe bărbatul care le vorbeşte apăsat, simplu şi sincer, din adâncul inimii. Pe ghid îl cheamă Marius Popescu, dar prietenii îi spun Papi. Turiştii sunt obosiţi, flămânzi şi însetaţi, fără chef de poveşti sau de joacă. Sarcina îndrumătorului nu e facilă, caută cuvinte care să meargă drept la ţintă şi să deschidă porţile indiferenţei. „Merită să te naşti pentru meciul acesta", şi-a început speechul. Introducerea a captat atenţia ascultătorilor, Papi poate continua: „Mulţi dintre voi sunteţi doar turişti la Universitatea, vă pregătiţi deja bagajele. Vă înţeleg, nu e uşor să trăieşti dacă ai uitat când e ziua de salariu. Aveţi credite, familii, greutăţi. Probabil că v-aţi plâns prietenilor că aţi avut un ghinion teribil atunci când aţi ales Universitatea. Aţi prins o perioadă tulbure la Cluj, sunt probleme cu banii, clubul trăieşte de azi pe mâine. Negocierile pentru cumpărarea echipei ne-au amputat şi ultimele rezerve de entuziasm. Şumi se plângea că am avut peşte la prânz, dar eu vă spun că Universitatea a trecut printr-o perioadă mult mai grea, exilul de la Sibiu, când fotbaliştii pescuiau ca să aibă ce să pună pe masă. La întoarcerea la Cluj, fotbaliştii au avut o mare surpriză. Magazionerul le-a înapoiat echipamentul, pe care-l îngropase în pământ, pentru că era convins că echipa va reveni. Hai că m-am întins cu vorba. Poate vă miraţi că nu vă las în pace, că mai facem o şedinţă".
Urmează o scurtă pauză în care Papi scrutează publicul. „Aş vrea să vă reamintesc ceva. Când aţi ajuns la Cluj, lumea fotbalului a râs. V-au condamnat direct la retrogradare. Au spus că nu aveţi talent, că aţi fost aduşi de pe plaje sau de pe internet. Că sunteţi nişte sclavi, că veţi eşua lamentabil, că mingea e o povară pentru voi. Când toţi v-au pus la zid, ei v-au apărat, v-au scandat numele, au cântat de parcă aţi fi câştigat trofee. Au existat şi momente tensionate, ca în orice relaţie, dar nu v-au părăsit. Au participat la mitinguri şi pentru ca vouă să vă meargă mai bine. Nu au reuşit încă, dar nu renunţă. Sâmbătă nu contează banii, ci caracterul. Dacă veţi depune memorii, veţi încasa cu siguranţă restanţele financiare. În schimb, dacă vă veţi prezenta lamentabil pe teren, fără voinţă, fără vână, nu mai aveţi şansa reabilitării. Veţi fi doar nişte turişti rătăciţi, care nu au înţeles nimic din povestea echipei ce i-a găzduit".
Ochii îl ţintuiesc pe antrenor. Papi gesticulează, se ridică de pe scaun, vocea sa zguduie pereţii şi răscoleşte sentimente uitate. „Dos Santos, tu de ce te-ai făcut fotbalist? Doar ca să te umpli de bani? Nu ai visat şi ziua în care mii de spectatori îţi scandează numele după ce ai înscris golul victoriei? Dinule, azi-mâine te laşi de fotbal şi mulţi nici nu vor afla că ai dat cu piciorul în minge. Sâmbătă, poţi intra în sufletele unor oameni care au pătimit mult. Roman, tu gândeşte-te că e un derby Craiova-Dinamo! Eu, dacă aş putea, aş intra pe teren. Toată ziua îmi stă gândul doar la acest meci, la ce bucurie le-am putea dărui suporterilor. Uite, mă plimbam într-o zi cu maşina şi am văzut un brad solitar ce se înălţa orgolios în mijlocul câmpului. Nu ştiu de ce, dintr-o dată mi-a răsunat refrenul pe care l-aţi auzit şi voi pe stadion: <<Noi, niciodată, nu te vom părăsi...>> Nimeni nu ne dă nici o şansă. CFR câştigă în Liga Campionilor, noi suntem la retrogradare. Nu vă cer să câştigaţi cu orice preţ, nu au reuşit nici alţii mai şmecheri, ce au cotit-o spre Ploieşti, vă cer doar să luptaţi ca Sisi. Vreau să văd dacă mai aveţi orgoliu, dacă sunteţi bărbaţi şi nu cârpe. Vreau să le arătaţi că sunteţi fotbalişti. Luptaţi?"
Dacă textul de mai sus este sau nu un pamflet vom afla sâmbătă seara.
