Rareş Bogdan: România spulberată - Gaşca lui Dragnea "rade" Justiţia

Rareş Bogdan: România spulberată - Gaşca lui Dragnea
Băieţii răi din PSDragnea trec la asaltul final. În Comisia specială Iordache intră pe ordinea de zi legile justiției. Deşi au avut grijă să avanseze mai multe proiecte, sperând să nu mai înțeleagă nimeni nimic, cele trei legi esențiale pentru sănătatea României vor fi adaptate necesităților de gașcă.

Una dintre cele mai importante prevederi se află în proiectul de statut al judecătorilor și procurorilor. Tudorel Toader a avansat inițial ideea ca șeful statului să fie exclus din procedura numirii procurorilor șefi. Cadou pentru Tăriceanu. În proiectul asumat ulterior de PSD a apărut, totusi că șeful statului își păstrează prerogativa, dar că poate respinge doar o dată numirea. O singură dată.

Totodată, rămâne fără putința de a revoca. Adică un nou instrument trecut în mâna politică, pe principiul simetriei: cine propune o persoană poate cere și revocarea ei. Simulăm o situație, cu exagerări, dar ca să devină limpede: Toader îl propune pe portarul de la Parlament, Iohannis îl respinge, apoi îl propune pe Șerban Nicolae, case closed!

O mică subliniere: în Raportul MCV s-a recomandat Bucureștiului să aștepte avizul Comisiei de la Veneția în privința numirii șefilor de Parchete. Încă ceva aici: președintele nu va mai putea numi procurorii șefi de secție și adjuncții, de asta se va ocupa ministrul, la nominalizarea CSM.

Desigur, la ministru nu apare vreo limită la refuzuri. Pe considerentul "mai trage o dată", ca la loz în plic. Încă o tundere a atribuțiilor: la numirea conducerii ÎCCJ. Acum, președintele poate refuza propunerea, pe care o face CSM, fără limită. În noul proiect este limitat la un singur refuz.

Altă modificare criminală: scoaterea Inspecției Judiciare de sub CSM. Va fi instrumentul prin care Ministerul Justiției va numi și verifica membrii Inspecției, prin așa-numitul Consiliu Național de Integritate a Judecătorilor și Procurorilor. Acest Consiliu va avea membri numiți - ați ghicit! - de ministru. În propunere nu există această ultimă prevedere, dar planul PSD-ALDE arată astfel: se va da o lege specială - și cunoașteți regula: când există lege specială, prevalează.

Încă o bomboană pe Colivă: se va înființa o Direcție pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori. Asta în cadrul Parchetului General, unde ar fi, să zicem, un șef numit de ministru după ce președintele a respins prima nominalizare. Hm... vă mai amintiți de procurorul Panait? Acum 15 ani era investigator în cadrul unui organism asemănător, Biroul de Anchete Speciale.

Fusese pus să construiască un caz împotriva procurorului Alexandru Lele, cel care a greșit politic fatal deoarece l-a arestat pe fiul prefectului de Bihor (Tărău, PSD) pentru contrabandă cu combustibili.

Panait și-a anunțat șefii că va dispune neînceperea urmăririi penale a lui Lele, moment în care procurorul general a anunțat la radio exact contrariul. Au urmat 10 zile de presiuni incredibile. La 10 zile de la împlinirea vârstei de 29 de ani, Panait s-a sinucis. Doamne, dă-le minte să nu spulbere România! Cu justiția controlată politic, ne întoarcem în vremea mineriadelor.

POST SCRIPTUM:

Ce aș dori eu să conțină clar legile justiției: o îmbunătățire în privința condițiilor în care un magistrat care greșește este sancționat. Nu vreau să mai văd... Portocale! Vreau să văd o scurtare a procedurilor de investigare disciplinară, de pildă, o simplificare a lor. Știu, legea nr. 303/2004 prevede și acum circa 20 de fapte care constituie abateri disciplinare.

Avocații magistraților pot da liste întregi cu sancțiuni, dar câte excluderi din magistratură pentru grave prejudicii cunoașteți? Puține, așa este? Și cum rămâne cu achitările răsunătoare? Știu, reprezintă excepția, cunosc statisticile. Însă atunci când o instanță pulverizează întreg rechizitoriul, iar instanța superioară menține hotărârea, cum se numește?

Haideți să nu fim talibani! Mai pun o întrebare: de ce să plătească statul român despăgubirile după condamnările la CEDO? Veți spune că statul se poate îndrepta împotriva magistratului cu acțiune în regres. Ok. Câte asemenea acțiuni cunoașteți?

Comenteaza