Marginalizat şi datorită durităţii şi inflexibilităţii sale în relaţia cu proprii colegi din conducerea Uniunii, cu toţi cei aflaţi în ultimii ani la putere în România, şi datorită cererilor aberante, de-a dreptul obraznice avute de-a lungul timpului, Tokes Laszlo prinde din nou aripi. Din această reîncărcare a celui perceput ca un simbol al anti-românismului vor câştiga direct proporţional cu organizaţiile civice maghiare radicale, şi cu formaţiunile româneşti cu un mesaj similar care în ultimul timp erau în scădere de popularitate şi încredere.
întoarcerea pastorului maghiar pe listele pentru Parlamentul European ale UDMR, pe o poziţie eligibilă, poate însemna în acest moment un nesperat balon de oxigen pentru formaţiunea politică a liderului ultranaţionalist, Corneliu Vadim Tudor, aflată într-o degringoladă vizibilă. Practic, apariţia PNG-ului şi a lui Gigi Becali în peisaj, dublată de cvasi-dispariţia de pe piaţa publică a temelor naţionalist-patriotarde odată cu intrarea în Uniunea Europeană, precum şi marginalizarea pe agenda publică a temei dezbaterilor privind statutul minorităţilor naţionale, au dus la această “relaxare” a temelor naţionaliste. Reapariţia lui Tokes în peisaj poate, însă, schimba radical datele problemei.
De-a dreptul revoltat după plasarea sa pe listele UDMR abia pe al 3-lea loc, Tokes a făcut poate cea mai spectaculoasă mişcare în rândurile maghiarimii din ultimii ani. Sprijinit de şase organizaţii civice, în frunte cu Uniunea Civică Maghiară a lui Szasz Jeno, Blocul Reformist al lui Toro Tibor şi Consiliul Naţional al Maghiarilor din Transilvania, Tokes a ales să-şi încerce forţele de unul singur.
Deşi pornit în campania de strângere a semnăturilor abia după câteva săptămâni de la acţiunea demarată iniţial de UDMR, pe acelaşi targhet de populaţie Tokes a reuşit, cu ajutorul celui mai fidel colaborator al său, Szilagy Zsolt, şi bazându-se pe infrastructura paralelă creată de organizaţiile civice maghiare, de asemenea fidele, precum şi pe o mare parte din pastorii reformaţi transilvăneni, să adune peste 165.000 de semnături. Cei peste un milion şi jumătate de maghiari, dintre care deja peste 300.000 plecaţi la muncă în străinătate, au devenit ţinta unor cereri asidue de semnături.
Această adevărată întrecere în strângerea de semnături a însemnat, însă, spre deosebire de UDMR, şi o precampanie electorală pentru pastorul Tokes. Beneficiind şi de un procentaj aproape înjumătăţit, 2,8% în loc de 5%, de voturi necesare pentru accesul în Parlamentul European, candidatul independent Tokes avea toate şansele să câştige de unul singur reprezentarea maghiarimii din România în forul european.
Sesizând pericolul real în care se află UDMR, în cea mai mare criză de la înfiinţarea sa, liderii acestuia, în frunte cu Marko au fost nevoiţi să lase capul în pământ şi să se aşeze la masa tratativelor cu cel pe care până mai ieri îl desconsiderau. Marea problemă, atât pentru UDMR, şi liderii acestuia, şi chiar pentru România o reprezintă această reîntoarcere ca şi prezumptiv învingător a radicalului Tokes.
în acest moment,
fostul preşedinte de onoare
Asta în cazul în care raportul de forţe din rândurile celor care vor reprezenta comunitatea maghiară din România pe viitor, nu se vor schimba şi ele într-un mod radical. Tokes se reîntoarce în fruntea maghiarimii cu aura celui care a reuşit să-i culce la pământ pe moderaţii lui Marko Bela, pe profitorii lui Verestoy Attila şi ai lui Laszlo Borbely şi, de asemenea, pe lupii tineri ai lui Nagy Zsolt şi Kelemen Hunor.
