Revanşa lui Felgueiras

Revanşa lui Felgueiras
O construcţie puternică începe cu o fundaţie solidă. O echipă robustă are un portar sigur.

Unii cred că soarta poate fi descifrată dacă ştii să citeşti harta liniilor ce-ţi străbat palma. Alţii spun că norocul şi-l face şi omul. Nici sportivii nu fac excepţie de la grila prin care încercăm să ne explicăm misterele vieţii. Totuşi, în cazul sportivilor se impune o precizare. Dacă talentul nu e dublat de caracter, viaţa petrecută pe teren e mai scurtă sau e anostă. Mario Felgueiras e o garanţie că succesul răsplăteşte munca, perseverenţa şi respectul pentru profesie. În CV-ul său sunt tot atâtea împrumuturi câte linii îi brăzdează palma. Nu s-a plâns,
n-a abandonat, s-a pregătit la fel de serios. A ajuns la Braşov graţie recomandării celui mai eficient scouter care monitorizează fotbalul portughez, antrenorul Toni Conceicao. Nu a dezamăgit, a fost integralist în toate cele 34 de meciuri, adică 3.060 de minute. O performanţă greu de egalat chiar şi în blamatul nostru campionat.

Vorbeam de caracter. Pe final de sezon, când lucrurile erau încurcate în lupta pentru titlu, Braşovul lui Ionuţ Badea, teoretic ameninţat cu retrogradarea, şi-a predat steagul în Gruia. Nici un pic de ambiţie, iar Hadnagy i-a făcut concurenţă lui Mr. Bean, când a blocat balonul în careu ca un voleibalist la blocaj. Haţegan a acordat penalty, iar Cadu, care de regulă nu e generos în astfel de momente, nu l-a putut păcăli pe Felgueiras! Peste puţin timp, goalkeeperul era chemat la Cluj
să-l înlocuiască pe Beto. CFR a plătit 500.000 de euro echipei din Braga pentru a-l achiziţiona. Ce o fi fost în mintea portughezilor când l-au cedat?

Astăzi, nimeni nu mai plânge în Gruia după Beto. Felgueiras a câştigat ambele dueluri directe şi a apărat fantastic la Istanbul şi Manchester. Nu e perfect, le-a făcut cadou un penalty elveţienilor de la Basel, a fost neinspirat la înfrângerea cu United. Doar că erorile au fost mult mai puţine decât paradele ce l-au propulsat în echipa Ligii Campionilor. În comparaţie cu Beto, e mult mai sobru pe teren. Nu plonjează pentru fotografi, nu încearcă artificii tehnice riscante în preajma careului. Dacă Beto mai glumea la şedinţele de pregătire, Mario e concentrat şi dedicat sută la sută programului impus de antrenor. "E mult mai profund decât îl arată vârsta. E foarte echilibrat şi pe teren, şi în afara sa", l-a caracterizat impresarul Marcel Popescu pe jucătorul care a împlinit 26 de ani pe 12 decembrie. Chiar are numai 26 de ani? Calmul cu care-şi interpretează rolul ne-a dat senzaţia că e mult mai matur.

Una dintre întrebările iernii e dacă Felgueiras va continua returul la CFR. Deja au apărut peţitorii. Napoli şi Everton sunt primele nume dezvăluite de presă. Ştim că în Gruia orice fotbalist e de vânzare. "Eu l-aş vinde, dacă aş fi conducător la CFR. Şi-a atins potenţialul maxim la CFR, e greu de crezut că mai poate creşte. Nu aş rata acest moment", a adăugat Marcel Popescu, fostul colaborator al preşedintelui Iuliu Mureşan. Sunt puţine şanse ca feroviarii să atingă semifinalele sau finala Europa League. Probabil că şefii campioanei nu au uitat cum s-au fript cu argentinianul Culio. Nu l-au cedat cu 4 milioane de euro lui Rubin Kazan şi l-au vândut Galatei, mai târziu, la jumătate de preţ. În plus, Felgueiras e mai atractiv decât Bastos pe piaţa transferurilor, fiindcă nu e jucător extracomunitar. CFR trebuie să-şi acopere spatele, să ochească un portar care să nu reînnoade ştafeta gafelor. Stăncioiu şi Mincă nu sunt decât variante de criză. Din păcate, fotbalul nostru trăieşte prin excepţii. Îi avem pe Pantilimon, Lung şi Tătăruşanu, i-am remarcat pe Balauru, Buzbuchi şi David Lazar. Cam asta e toată marfa.

Crescut de Sporting Lisabona, neglijat de Braga, Mario Felgueiras a găsit în România un lucru pe care-l căutase zadarnic în Portugalia: încrederea. Şi nu a vrut să rămână dator. A scăpat Braşovul de la ghilotină, le-a asigurat lui Sougou şi Kapetanos liniştea necesară să-şi pregătească golurile. Totul în nota bunului simţ, fără emfază, fără declaraţii provocatoare. A rămas un om normal, care trăieşte din sport şi are mâinile muncite. Felgueiras nu a aruncat mănuşa ghinioanelor. Pur şi simplu a aşteptat cu răbdare să primească o şansă.

 

Etichete
Comenteaza