Mă refer în primul rând la Primul Semestru European (subiectul materialului curent), dar şi la Pactul de Competitivitate. Aceste decizii au fost adoptate într-un moment de cotitură pentru economia europeană. Ieşită din cea mai severă criză economico-financiară mondială din ultimele decenii, regiunea a resimţit încă din 2010 criza finanţelor publice. Pe parcursul anului trecut s-au consumat episoadele grec şi irlandez ale acestei crize care are şanse ridicate să continue şi în 2011 (deja pieţele financiare pun presiune pe ţările iberice). Totodată, este un moment oportun pentru adoptarea de măsuri, dat fiind că economia s-a stabilizat în urma crizei (creştere de 1,8% an/an după declinul de 4,2% an/an din 2009). Am putea spune că este un moment al adevărului pentru Europa, pentru sustenabilitatea acestei structuri. Deja înainte de declanşarea crizei mondiale se vorbea despre o Europă care funcţionează cu mai multe viteze. Criza, însă, a contribuit la adâncirea discrepanţelor între statele membre ale Uniunii. Practic, se poate spune că şocul de natură simetrică (criza mondială) s-a transformat într-o criză asimetrică.
Pe de o parte, se remarcă economiile competitive, exemplul clasic al Germaniei. Locomotiva Europei a beneficiat de măsurile de competitivitate adoptate în anii premergători crizei, de structura economiei şi a exporturilor, dar şi de relansarea cererii din economiile emergente încă din 2009. Totodată, economia germană a resimţit şi măsurile expansioniste monetare (adoptate de Banca Centrală Europeană) şi bugetare (implementate de administraţia Merkel). Astfel, economia germană a crescut cu 3,6% an/an în 2010, iar 2011 a debutat într-o notă favorabilă: în prezent, climatul de afaceri înregistrează un nivel record, iar şomajul se situează la nivelul minim din ultimii 20 de ani. La polul opus se întâlnesc economiile din Europa de Sud, care au beneficiat de un cost real redus al finanţării odată cu procesul de integrare monetară, iar acest cost redus al finanţării a contribuit în timp la acumularea de dezechilibre macroeconomice, care au fost exacerbate de criza recentă. Astfel, unele state au avut nevoie de intervenţie externă pentru a evita colapsul şi plătesc în prezent un cost foarte ridicat al finanţării, mult peste cel plătit de România.
În acest context european dificil (în care predomină divergenţele) Consiliul European a adoptat o serie de decizii importante. În primul rând, se menţionează măsurile cu privire la implementarea Semestrului European (ciclul de coordonare a politicilor macroeconomice ale statelor membre ale Uniunii Europene, lansat în acest an). Totodată, a fost adoptat Pactul de Competitivitate (Euro Plus Pact). Semestrul European este un mecanism de supraveghere şi coordonare a politicilor economice şi bugetare ale statelor membre. Practic, acest instrument presupune ca politicile economice ale statelor membre să fie evaluate de Comisia Europeană înainte de a fi adoptate. Ţările membre sunt obligate să depună programele bugetare şi strategiile economice pe termen mediu până în luna aprilie (în fiecare an). Programele vor fi evaluate de comisie şi apoi votate de Consiliul European. În lunile iunie şi iulie autorităţile europene vor oferi recomandări specifice fiecărei ţări în parte.
În cadrul Semestrului European din acest an, Consiliul European (CE) a identificat consolidarea bugetară şi reformele structurale drept principale dificultăţi economice ale Uniunii Europene. Astfel, CE a atras atenţia cu privire la priorităţile pe termen scurt pentru statele membre: ajustarea bugetară, reducerea şomajului prin reforme ale pieţei muncii şi noi eforturi pentru creştere economică. Ţările membre trebuie să propună măsuri concrete care să fie incluse în programele de stabilitate / convergenţă şi în programele de reformă din acest an (ce vor trebui depuse până în aprilie). CE consideră că politicile bugetare ale statelor membre pe anul 2012 trebuie să ia în considerare restabilirea încrederii, prin reducerea datoriei publice (către niveluri sustenabile) şi a deficitului bugetar (sub pragul de 3% din produsul intern brut). În acest context, CE atrage atenţia cu privire la ajustarea bugetară structurală, dat fiind nivelul ridicat al componentei structurale a deficitului bugetar în multe state membre.
Totodată, CE a subliniat importanţa adoptării de reforme structurale, menite să contribuie la o performanţă macroeconomică bună pe termen mediu şi lung. Printre aceste reforme pe care statele membre trebuie să le implementeze se numără: reforma pieţei forţei de muncă, combaterea sărăciei şi excluderii sociale, investiţia în cercetare, educaţie, training, reforma sistemelor de pensii, atragerea de capitaluri private, eficientizarea politicilor energetice. De asemenea, statele membre trebuie să adopte măsuri pentru respectarea "Strategiei Europa 2020", dar şi de ajustare a dezechilibrelor macroeconomice şi de creştere a competitivităţii. CE a subliniat şi importanţa reformei pieţei unice. Astfel, Parlamentul European şi Comisia Europeană vor trebui să adopte până la finele lui 2012 noi măsuri menite să dea un imbold pieţei unice.
CE atrage atenţia asupra importanţei măsurilor menite să creeze locuri de muncă şi să ofere avantaje tangibile cetăţenilor şi companiilor. Comisia va trebui să publice un raport pe această temă până în vara acestui an. Ţările membre vor trebui să implementeze directiva comisiei cu privire la servicii şi să implementeze noi măsuri pentru ameliorarea pieţelor interne de servicii.
Totodată, CE face trimitere la promovarea comerţului liber şi la importanţa finalizării Rundei Doha şi a acordurilor de comerţ liber din 2011. Ca stat membru al Uniunii Europene, România va trebui să depună bugetul pe anul 2012 până în luna aprilie. Este un pas bun în direcţia disciplinării (să sperăm că nu doar din punct de vedere al timpului) politicii bugetare interne. Rămâne de văzut dacă Semestrul European va fi încununat de succes.
Andrei RĂDULESCU
analist Target Capital
