Spre un nou sistem monetar internaţional?
- Scris de Ziua de Cluj
- 25 Sep 2010, 02:47
- Editorial
- Ascultă știrea
DISTRIBUIE
Un articol pe tema sistemului monetar internaţional (constituit din cursurile de schimb, rezervele internaţionale şi fluxurile de capital) nu ar putea începe fără a menţiona cuvintele laureatului Premiului Nobel în Economie, economistul canadian R. Mundell, cu privire la importanţa aurului ca ancoră pentru monede şi ca stabilizator al inflaţiei.
“După sistemul etalon aur-monedă economia mondială a intrat într-un regim de inflaţie permanentă”, spunea Mundell. Cea mai severă criză economico-financiară din ultimele decenii a scos în evidenţă şi vulnerabilităţile sistemului monetar internaţional. Actuala configuraţie a permis acumularea dezechilibrelor care au determinat declanşarea acestei crize fără precedent în ultimele decenii. Astfel, la trei ani de la declanşarea crizei mondiale discuţiile cu privire la configuraţia sistemului monetar internaţional sunt la ordinea zilei.
De altfel, evenimentele recente din sfera sistemului monetar internaţional au determinat o nouă escaladare a cotaţiilor internaţionale la aur, acestea fiind în prezent în jurul nivelului record de 1.300 de dolari pe uncie. Se menţionează în acest context intervenţia recentă a Băncii Centrale a Japoniei pe piaţa valutară (pentru prima oară în ultimii şase ani) pentru a tempera avansul yenului (care înregistra nivelul maxim din ultimii 15 ani în raport cu dolarul), discursurile frecvente ale secretarului Trezoreriei Americane (T. Geithner), care spune că SUA vor folosi toate mijloacele pentru a determina China să lase liberă evoluţia yuanului.
Economişti de renume mondial au avansat o serie de idei pentru reformarea sistemului monetar internaţional. Printre acestea menţionăm adoptarea unui sistem multi-monedă pentru rezervele internaţionale (dată fiind natura multipolară a economiei mondiale), creşterea utilizării DTS (drepturi speciale de tragere), promovarea coordonării politicilor macroeconomice pentru a contribui la creşterea stabilităţii, încrederii şi eficienţei proceselor de ajustare economică, întărirea rolului şi legitimităţii instituţiilor internaţionale (Fondul Monetar Internaţional). Desigur, nu putem omite ideea unui monede globale, avansată de R. Mundell (de altfel, ideile economistului canadian exprimate încă din anii 1960 au stat la baza procesului de integrare monetară în Europa).
Cu toate acestea, conjunctura sistemului monetar internaţional este extrem de complicată. Cursul de schimb este un factor important care poate genera plusuri de competitivitate pe termen scurt şi mediu (pe termen lung impactul evoluţiei cursului de schimb asupra economiei este benign, lucru demonstrat de majoritatea studiilor elaborate până în prezent), iar creşterea competitivităţii constituie un factor fundamental mai ales în contextul în care majoritatea economiilor de pe mapamond încă resimt consecinţele crizei economice (în ultima perioadă chiar am asistat la amplificarea semnalelor de dezaccelerare a economiei mondiale).
Deşi există o serie de propuneri de reformă a sistemului monetar internaţional, rămâne de văzut în ce măsură şi când acestea se vor concretiza. Cine şi-ar dori o reaşezare a sistemului monetar internaţional mai ales acum când principalele economii de pe mapamond se confruntă cu o serie de probleme structurale şi conjuncturale? Dolarul este moneda dominantă a sistemului monetar internaţional. Chiar dacă americanii au afirmat întotdeauna că evoluţia dolarului nu este problema lor, trebuie menţionat faptul că atenuarea problemelor economiei americane, dar şi strategia administraţiei Obama de impulsionare a exporturilor se pot realiza printr-un dolar mai slab (de altfel, după destrămarea Sistemului Bretton-Woods, dolarul s-a depreciat semnificativ în raport cu celelalte principale şase monede de pe mapamond).
Nici Europa nu are momentan interese pentru o nouă configuraţie a sistemului monetar internaţional. Un euro slab constituie o şansă în plus pentru exporturile Germaniei - campioana Europei şi vicecampioana mondială la acest capitol, deşi liderii europeni au dorit cândva ca euro să substituie dolarul ca principală monedă internaţională. Cu atât mai puţin China ar avea astfel de interese. Un nou sistem monetar internaţional ar putea presupune o apreciere semnificativă a yuanului, cu implicaţii nefavorabile pentru exporturi, principalul motor de creştere economică.
Andrei RĂDULESCU,
analist Target Capital
De altfel, evenimentele recente din sfera sistemului monetar internaţional au determinat o nouă escaladare a cotaţiilor internaţionale la aur, acestea fiind în prezent în jurul nivelului record de 1.300 de dolari pe uncie. Se menţionează în acest context intervenţia recentă a Băncii Centrale a Japoniei pe piaţa valutară (pentru prima oară în ultimii şase ani) pentru a tempera avansul yenului (care înregistra nivelul maxim din ultimii 15 ani în raport cu dolarul), discursurile frecvente ale secretarului Trezoreriei Americane (T. Geithner), care spune că SUA vor folosi toate mijloacele pentru a determina China să lase liberă evoluţia yuanului.
Economişti de renume mondial au avansat o serie de idei pentru reformarea sistemului monetar internaţional. Printre acestea menţionăm adoptarea unui sistem multi-monedă pentru rezervele internaţionale (dată fiind natura multipolară a economiei mondiale), creşterea utilizării DTS (drepturi speciale de tragere), promovarea coordonării politicilor macroeconomice pentru a contribui la creşterea stabilităţii, încrederii şi eficienţei proceselor de ajustare economică, întărirea rolului şi legitimităţii instituţiilor internaţionale (Fondul Monetar Internaţional). Desigur, nu putem omite ideea unui monede globale, avansată de R. Mundell (de altfel, ideile economistului canadian exprimate încă din anii 1960 au stat la baza procesului de integrare monetară în Europa).
Cu toate acestea, conjunctura sistemului monetar internaţional este extrem de complicată. Cursul de schimb este un factor important care poate genera plusuri de competitivitate pe termen scurt şi mediu (pe termen lung impactul evoluţiei cursului de schimb asupra economiei este benign, lucru demonstrat de majoritatea studiilor elaborate până în prezent), iar creşterea competitivităţii constituie un factor fundamental mai ales în contextul în care majoritatea economiilor de pe mapamond încă resimt consecinţele crizei economice (în ultima perioadă chiar am asistat la amplificarea semnalelor de dezaccelerare a economiei mondiale).
Deşi există o serie de propuneri de reformă a sistemului monetar internaţional, rămâne de văzut în ce măsură şi când acestea se vor concretiza. Cine şi-ar dori o reaşezare a sistemului monetar internaţional mai ales acum când principalele economii de pe mapamond se confruntă cu o serie de probleme structurale şi conjuncturale? Dolarul este moneda dominantă a sistemului monetar internaţional. Chiar dacă americanii au afirmat întotdeauna că evoluţia dolarului nu este problema lor, trebuie menţionat faptul că atenuarea problemelor economiei americane, dar şi strategia administraţiei Obama de impulsionare a exporturilor se pot realiza printr-un dolar mai slab (de altfel, după destrămarea Sistemului Bretton-Woods, dolarul s-a depreciat semnificativ în raport cu celelalte principale şase monede de pe mapamond).
Nici Europa nu are momentan interese pentru o nouă configuraţie a sistemului monetar internaţional. Un euro slab constituie o şansă în plus pentru exporturile Germaniei - campioana Europei şi vicecampioana mondială la acest capitol, deşi liderii europeni au dorit cândva ca euro să substituie dolarul ca principală monedă internaţională. Cu atât mai puţin China ar avea astfel de interese. Un nou sistem monetar internaţional ar putea presupune o apreciere semnificativă a yuanului, cu implicaţii nefavorabile pentru exporturi, principalul motor de creştere economică.
Andrei RĂDULESCU,
analist Target Capital
DISTRIBUIE
Comenteaza
