DISTRIBUIE
Recent, guvernul a aprobat proiectul bugetului de stat pe anul 2011, acesta urmând să intre în dezbaterea parlamentului în perioada următoare.
Fără a intra prea mult în detalii, voi încerca, în rândurile următoare, să mă refer strict la scenariul macroeconomic care se află la baza acestui proiect, ţinând cont de faptul că realizarea prevederilor din buget este dependentă în primul rând de concretizarea acestui scenariu macroeconomic. Pentru început, aş vrea să reamintesc faptul că în urmă cu un an bugetul de stat pe anul 2010 avea la bază un scenariu macroeconomic foarte optimist. De exemplu, pentru consumul privat, principala componentă a produsului intern brut (PIB), se previziona la momentul respectiv o creştere reală de 3%/an. În cazul în care comparăm cu ceea ce s-a întâmplat în realitate, vom observa o discrepanţă majoră (în primele nouă luni ale anului curent consumul privat s-a contractat cu 1,8%/an). Cu alte cuvinte, vorbim despre o diferenţă între proiecţia iniţială şi realitate de aproximativ cinci puncte procentuale. Diferenţă majoră, fapt care atrage atenţia cu privire la capacitatea statului de a calibra un scenariu macroeconomic coerent pentru economia internă.
Cum arată scenariul care se află la baza proiectului de buget pe 2011? În primul rând, trebuie menţionat faptul că se mizează pe o creştere economică de 1,5%/an în 2011. Cu alte cuvinte, vom avea un an de creştere economică, după contracţiile din 2009 şi 2010. Am putea cataloga această previziune drept speranţă, mai ales că pentru 2011 majoritatea previziunilor macroeconomice indică o dezaccelerare a economiei mondiale. Cât priveşte structura PIB, proiectul de buget se bazează pe o creştere a consumului privat cu 1,5% în 2010. Am putea spune că este o previziune mai realistă, comparativ cu previziunea iniţială din 2010 (3%/an). Însă evoluţia consumului privat în 2011 este dependentă de ameliorarea condiţiilor la nivelul pieţei forţei de muncă, de relansarea fluxurilor investiţionale, care au consemnat un declin brutal în 2010. Se vor relansa, oare, investiţiile în 2011 după declinul din 2009 şi 2010? Guvernul speră la o creştere cu 3% a formării brute de capital fix în 2011. Oare va relua mediul privat investiţiile într-un an în care economia mondială va cunoaşte o dezaccelerare? Sau poate statul să investească masiv în economie în 2011 în condiţiile în care procesul de consolidare bugetară va continua anul următor (atenţie că deficitul bugetar trebuie redus la doar 4,4% din PIB în 2011, conform celor convenite cu instituţiile financiare internaţionale!). În acest context trebuie menţionat faptul că execuţia bugetară din 2010 nu emite semnale pozitive.
Dar poate cel mai optimist element din scenariul macroeconomic aflat la baza proiectului de buget pe 2011 este perspectiva de evoluţie a exporturilor. Acestea ar urma să crească cu 7,7%/an, în condiţiile unei dezaccelerări a economiei zonei euro, principalul partener comercial, dar şi ale considerării unei aprecieri a monedei naţionale (de la 4,24 lei/euro la 4,21 lei/euro, conform scenariului guvernului). Iar semnalele de plafonare a exporturilor în ultima perioadă atrag atenţia cu privire la capacitatea cererii externe de a justifica speranţa guvernului pentru 2011. Un alt aspect macroeconomic relevant constă în capacitatea statului de a realiza procesul de consolidare bugetară. Mai ales că scenariul macroeconomic aflat la baza elaborării bugetului se bazează pe o contracţie a cheltuielilor guvernamentale cu doar 1%/an. În acest an, procesul de consolidare bugetară a fost posibil prin măsurile de ajustare implementate începând cu 1 iulie.
Atenţie însă, execuţia bugetară din acest an arată “bine” la suprafaţă, dar dezastruos în interior, structura ajustării fiind departe de a putea fi considerată de calitate, mai ales dacă observăm declinul sever al investiţiilor. Ce putem deduce din evoluţia indicatorilor macroeconomici pe plan intern din ultima perioadă? Într-un scenariu central, economia internă ar putea atinge minimul în primele luni din 2011. Trebuie menţionat faptul că acest scenariu central este dependent de menţinerea unui climat macroeconomic internaţional predominant favorabil, dar şi de realizare a consolidării bugetare şi de implementare a reformelor convenite cu instituţiile internaţionale. Desigur, se pot menţiona o serie de factori de risc pentru acest scenariu macroeconomic central, dar şi pentru scenariul macroeconomic aflat la baza proiectului de buget pe 2011, atât în plan extern, cât şi intern.
Andrei RĂDULESCU, analist Target Capital
Cum arată scenariul care se află la baza proiectului de buget pe 2011? În primul rând, trebuie menţionat faptul că se mizează pe o creştere economică de 1,5%/an în 2011. Cu alte cuvinte, vom avea un an de creştere economică, după contracţiile din 2009 şi 2010. Am putea cataloga această previziune drept speranţă, mai ales că pentru 2011 majoritatea previziunilor macroeconomice indică o dezaccelerare a economiei mondiale. Cât priveşte structura PIB, proiectul de buget se bazează pe o creştere a consumului privat cu 1,5% în 2010. Am putea spune că este o previziune mai realistă, comparativ cu previziunea iniţială din 2010 (3%/an). Însă evoluţia consumului privat în 2011 este dependentă de ameliorarea condiţiilor la nivelul pieţei forţei de muncă, de relansarea fluxurilor investiţionale, care au consemnat un declin brutal în 2010. Se vor relansa, oare, investiţiile în 2011 după declinul din 2009 şi 2010? Guvernul speră la o creştere cu 3% a formării brute de capital fix în 2011. Oare va relua mediul privat investiţiile într-un an în care economia mondială va cunoaşte o dezaccelerare? Sau poate statul să investească masiv în economie în 2011 în condiţiile în care procesul de consolidare bugetară va continua anul următor (atenţie că deficitul bugetar trebuie redus la doar 4,4% din PIB în 2011, conform celor convenite cu instituţiile financiare internaţionale!). În acest context trebuie menţionat faptul că execuţia bugetară din 2010 nu emite semnale pozitive.
Dar poate cel mai optimist element din scenariul macroeconomic aflat la baza proiectului de buget pe 2011 este perspectiva de evoluţie a exporturilor. Acestea ar urma să crească cu 7,7%/an, în condiţiile unei dezaccelerări a economiei zonei euro, principalul partener comercial, dar şi ale considerării unei aprecieri a monedei naţionale (de la 4,24 lei/euro la 4,21 lei/euro, conform scenariului guvernului). Iar semnalele de plafonare a exporturilor în ultima perioadă atrag atenţia cu privire la capacitatea cererii externe de a justifica speranţa guvernului pentru 2011. Un alt aspect macroeconomic relevant constă în capacitatea statului de a realiza procesul de consolidare bugetară. Mai ales că scenariul macroeconomic aflat la baza elaborării bugetului se bazează pe o contracţie a cheltuielilor guvernamentale cu doar 1%/an. În acest an, procesul de consolidare bugetară a fost posibil prin măsurile de ajustare implementate începând cu 1 iulie.
Atenţie însă, execuţia bugetară din acest an arată “bine” la suprafaţă, dar dezastruos în interior, structura ajustării fiind departe de a putea fi considerată de calitate, mai ales dacă observăm declinul sever al investiţiilor. Ce putem deduce din evoluţia indicatorilor macroeconomici pe plan intern din ultima perioadă? Într-un scenariu central, economia internă ar putea atinge minimul în primele luni din 2011. Trebuie menţionat faptul că acest scenariu central este dependent de menţinerea unui climat macroeconomic internaţional predominant favorabil, dar şi de realizare a consolidării bugetare şi de implementare a reformelor convenite cu instituţiile internaţionale. Desigur, se pot menţiona o serie de factori de risc pentru acest scenariu macroeconomic central, dar şi pentru scenariul macroeconomic aflat la baza proiectului de buget pe 2011, atât în plan extern, cât şi intern.
Andrei RĂDULESCU, analist Target Capital
DISTRIBUIE
Comenteaza
