Foto Arhitectură în armonie cu natura și cultura locului. Studenții UTCN expun la Cluj locuințe reimaginate din toate colțurile lumii

Studenții anului I ai Facultății de Arhitectură și Urbanism din cadrul Universității Tehnice din Cluj-Napoca propun, prin proiectele expuse la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, o reflecție asupra modului în care locuințele ar trebui să răspundă realității sociale, culturale și de mediu.

Studenții anului I ai Facultății de Arhitectură și Urbanism din cadrul UTCN au prezentat proiecte de locuințe minimale inspirate din culturi și peisaje din întreaga lume, reunite în expoziția „The Responsive House”, vernisată, marți, la Muzeul Etnografic al Transilvaniei.

Cum arată o casă care răspunde nevoilor oamenilor, respectă natura și păstrează identitatea locului

„The Responsive House” propune prin proiectele studenților o reflecție asupra modului în care locuințele viitorului ar trebui să răspundă provocărilor sociale, culturale și de mediu ale prezentului.

Totul pornește de la o temă aparent simplă: proiectarea unei case minimale pentru o familie formată din doi adulți și doi copii. În realitate însă, exercițiul i-a provocat pe studenți să cerceteze culturi, condiții climatice și obiceiuri ce țin de modul de a construi din diferite regiuni ale lumii, de la Japonia, Norvegia și Egipt până la Burkina Faso, Mexic, Dobrogea sau Țara Călatei.

„Casele reflectă ceea ce am fost, ceea ce suntem și ceea ce devenim”

În deschiderea vernisajului, conf. dr. arh. Dana Opincariu a explicat că tema expoziției urmărește să schimbe perspectiva asupra arhitecturii și asupra rolului pe care îl au locuințele în viața oamenilor.

„Niciodată nu ar trebui să ne gândim la case, la construcții sau la arhitectură ca la un exercițiu de vanitate, ca la o încercare de a face ceva extravagant sau nemaivăzut doar pentru a fi remarcați. Nu este vorba despre o creatură și o construcție. Aici este vorba despre responsabilitate”, a afirmat aceasta.

Potrivit arhitectului, conceptul de „responsive house” trebuie înțeles mai degrabă ca o „casă responsabilă”, capabilă să reflecte identitatea și valorile comunității care o construiește.

„Casele reflectă ceea ce am fost, ceea ce suntem și ceea ce devenim. Dacă privim o casă veche, încă putem simți acolo prezența oamenilor care au locuit-o. Arhitectura vorbește despre timp, despre oameni și despre felul în care aceștia se raportează la lume. Casele au și ele o viață. Apar, evoluează și, la un moment dat, dispar. Dar ele păstrează memoria umanității noastre”, a spus Opincariu.

Aceasta a subliniat că unul dintre obiectivele proiectului a fost depășirea limitelor geografice și culturale cu care suntem obișnuiți.

„De multe ori suntem preocupați doar de locul în care trăim și avem impresia că ceea ce cunoaștem noi este suficient. Prin acest proiect am vrut să deschidem ochii studenților spre alte culturi și să descoperim împreună că relația omului cu natura și cu locul în care trăiește este surprinzător de asemănătoare în multe părți ale lumii.”

Lecție despre natură și sustenabilitate

Profesorii spun că una dintre cele mai importante componente ale exercițiului a fost înțelegerea relației dintre arhitectură și natură.

„După mai bine de 30 de ani de activitate în arhitectură și în învățământul de arhitectură, am început să investesc tot mai mult în această abordare naturalistă. Am vrut să le transmitem studenților noștri respectul pentru natură și ideea că trebuie să înțeleagă mediul înainte de a interveni asupra lui prin construcții. Natura trebuie privită cu respect, pentru că și noi facem parte din ea”, a explicat arh. Dana Opincariu.

În cadrul temei primite, studenții au studiat cultura și arhitectura unei anumite regiuni, analizând modul în care comunitățile locale au răspuns de-a lungul timpului provocărilor climatice și geografice. Planșele grafice și machetele expuse la Muzeul Etnografic al Transilvaniei sunt rezultatul acestui exercițiu și ilustrează locuințe adaptate mediului și realizate cu grijă față de resurse.

„Este un moment care va conta în cariera voastră”

La vernisaj a participat și decanul Facultății de Arhitectură și Urbanism, prof. dr. arh. Șerban Țigănaș.

„Oare ce visăm noi ca arhitecți și de unde ne luăm de fapt sursele? Pentru că visul, de fapt, ne aduce în minte, în subconștient, universul propriu, realitatea pe care o cunoaștem, pe care o înțelegem. Și această realitate ați sondat-o voi în Japonia, în Burkina Faso, în Egipt, în Țara Călatei sau în Dobrogea - și ați aflat că lucrurile sunt aceleași, dar și foarte diferite”, a spus arh. Șerban Țigănaș la vernisaj.

Decanul a subliniat și importanța expunerii publice a lucrărilor încă din primul an de studiu.

„A expune ca arhitect, ca artist sau ca creator este un lucru esențial. Nu este deloc simplu să îți pui munca în fața publicului. Pentru voi, ca studenți, faptul că expuneți într-un muzeu public este un act extraordinar și de mare responsabilitate. Este un prim pas în carieră pe care sunt convins că vi-l veți aminti mult timp de acum înainte”, le-a transmis acesta studenților.

Șerban Țigănaș a vorbit și despre importanța creativității în formarea viitorilor arhitecți.

„Creativitatea există în fiecare dintre noi. Problema este că, pe parcurs, ajungem să fim copleșiți de reguli, de obligații și de problemele vieții. Rolul școlii este să păstreze vie această capacitate de a imagina și de a crea. Studenții trebuie să învețe regulile profesiei, dar în același timp să își păstreze sensibilitatea și capacitatea de a vedea frumusețea lumii”, a spus decanul.

O casă minimală inspirată din Norvegia

Printre studenții care și-au prezentat proiectele se numără și Jucan Mădălina, care a lucrat la realizarea unei locuințe inspirate din arhitectura tradițională norvegiană. Studenta a explicat că proiectul a fost dezvoltat în mai multe etape și a presupus cercetarea aprofundată a culturii și condițiilor specifice țării nordice.

„Mai întâi am studiat Norvegia în sine – clima, geografia și particularitățile locului. Apoi am analizat o locuință reprezentativă pentru arhitectura vernaculară a regiunii, iar în etapa finală am realizat propria noastră propunere de casă minimală. Ideea principală este să folosești exact atât spațiu cât ai nevoie pentru a trăi confortabil, fără suprafețe inutile sau spații moarte. Am încercat să combinăm spațiile interioare cu cele exterioare și să valorificăm fiecare metru pătrat disponibil”, a explicat studenta.

Expoziția poate fi vizitată până în 28 iunie, zilnic între orele 10:00 și 18:00, la Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca.