Gata cu zahărul și fast-food-ul! Ministerul Sănătăţii a actualizat lista alimentelor interzise în școli și grădinițe

Ministerul Sănătății a refăcut lista alimentelor nerecomandate în școli, grădinițe și creșe cu un nou ordin care schimbă radical modul în care sunt selectate și etichetate alimentele oferite copiilor.

Un act normativ al Ministerul Sănătății, emis luna trecută, introduce noi principii nutriționale, actualizează lista alimentelor nerecomandate și clarifică modul de etichetare al produselor distribuite sau comercializate în incinta unităților de învățământ. În plus, stabilește sancțiuni aplicabile de inspectorii DSP și de Inspecția Sanitară de Stat în cazul nerespectării prevederilor.

Noile reglementări au fost elaborate în urma propunerilor depuse încă din 2018 de Asociația SAMAS, prin programul „Sănătos de mic”, și de Colegiul Dieteticienilor din România. La procesul de revizuire au participat și reprezentanți ai ASSMB, Institutului Național de Sănătate Publică și ai Comisiei de diabet, nutriție și boli metabolice din cadrul Ministerului Sănătății.

Prevederile noului ordin vin în contextul în care obezitatea infantilă atinge cote alarmante în România: 40,4% dintre copiii cu vârste cuprinse între 6 și 19 ani sunt supraponderali sau obezi, conform datelor oficiale. De asemenea, 1 din 3 copii consumă zilnic alimente bogate în grăsimi saturate, dulciuri procesate și gustări sărate, iar 
peste 25% dintre elevii din ciclul primar nu fac educație fizică în mod regulat.

Iată care sunt principalele recomandări și modificări din noul Ordin:

Reguli stricte privind alimentația copiilor mici (1–3 ani) - Ministerul Sănătății recomandă evitarea alimentelor cu zahăr adăugat, băuturilor gazoase, produselor tip fast-food, prăjelilor și alimentelor foarte sărate.

Actualizarea necesarului energetic - Noul ordin stabilește valori pentru necesarul energetic al copiilor cu 15–20% mai reduse față de cele vechi, adaptate la activitatea fizică scăzută a copiilor din prezent.

Recomandări în premieră pentru creșe - Pentru prima dată sunt introduse recomandări nutriționale pentru grupa 7–11 luni, cu indicații clare privind diversificarea și grupele alimentare potrivite.

Recomandări pentru consumul de apă și suplimentarea cu vitamina D - Ordinul introduce reguli clare privind hidratarea și recomandă suplimentarea cu vitamina D, conform ghidurilor naționale.

Renunțarea la piramida alimentară - Vechea piramidă alimentară este înlocuită cu tabelul de alegeri alimentare, structurat pe:

- alimente pentru consum zilnic
- alimente pentru consum ocazional
- alimente nerecomandate

Tabel al alimentelor cu risc - Este introdus un tabel special care semnalează:

- alimente cu risc de sufocare
- alimente cu risc pentru siguranța alimentară
- ingrediente ce necesită atenție (miere, muștar, uleiuri, ketchup etc.)

Reguli clare de etichetare și sancțiuni - Produsele distribuite sau vândute în școli trebuie să respecte reguli stricte de etichetare. Nerespectarea lor constituie contravenție.

„Actualizarea prevederilor în baza cărora se alcătuiește un meniu echilibrat în grădinițe a fost un demers necesar și util pentru creșterea sănătoasă a generațiilor viitoare și marchează un moment important în munca noastră din programul Sănătos de mic, în care lucrăm 360 de grade, cu profesioniști din grădinițe, părinți, copii și familia extinsă, pentru a preveni riscul de obezitate infantilă și a crea bune obiceiuri alimentare”, declară Simona Retea, director al programului Sănătos de mic derulat de Asociația SAMAS.

„Prin noul act normativ, se asigură o aliniere la standardele europene actuale privind nutriția, îmbunătățindu-se astfel calitatea alimentației în instituțiile de învățământ, dar și modul în care părinții abordează meniurile copiilor acasă. Prin reevaluarea recomandărilor privind aportul energetic, necesarul de nutrienți, prin definirea clară a porțiilor alimentare și introducerea recomandărilor pentru hidratare, acest Ordin contribuie la sănătatea copiilor și la o educație nutrițională mai eficientă. Totodată, clarificarea categoriilor de specialiști implicați și actualizarea denumirilor instituțiilor reflectă o adaptare necesară la realitățile actuale ale sistemului de sănătate” − explică Dr. Diana Voican, medic pediatru și director medical al programului Sănătos de mic.

Completări importante aduse ordinului inițial:

-   Ordinul clarifică cum sunt împărțite alimentele și băuturile oferite copiilor din colectivități conform grupelor alimentare: fructe și legume, cereale, produse din cereale și care conțin amidon, lapte, derivate din lapte și alternative, carne, produse din carne și alternative. În fiecare tabel al grupelor alimentare, alegerile alimentare sunt clasificate ca «A se servi cel mai des», «A se servi ocazional» și «Nerecomandat a se servi».

-  În cazul alimentelor recomandate „ocazional” – alimentele din această categorie au conținut mai mare de grăsimi, zahăr sau sare adăugate și/sau cantități reduse de nutrienți esențiali – numărul de porții premise crește de la 3 la 7, calculate cumulat din toate listele din această categorie.

-  Sunt actualizate recomandărilor referitoare la necesarul energetic, aliniate la recomandările europene actuale: se recomandă scăderea necesarului energetic la toate grupele de vârstă, se include noțiunea de „necesar mediu” și „variații posibile în funcție de caracteristicile grupului”.

-  Sunt actualizate recomandările pentru macronutrienți (carbohidrați, lipide, proteine) pentru a fi în concordanță cu necesarul de energie și se recomandă scăderea necesarului la toate grupele de vârstă: cu aproximativ 15-20% mai reduse față de cele existente și utilizate în meniurile grădințelor și școlilor.

-  În primele luni de viață, laptele uman este considerat alimentul ideal pentru hrănirea sugarului; în cazul în care alăptarea nu este posibilă, alternativa o reprezintă formulele de început care trebuie să respecte prevederile Uniunii Europene în ceea ce privește cerințele specifice privind compoziția și informarea pentru formulele de început.

-  La sugarul până la 6 luni alimentația este exclusiv lactată, prin alăptare la sân, conform OMS și UNICEF. În absența posibilității de alăptare se vor utiliza formulele de lapte reglementate de legislația europeană. Nu este necesară suplimentarea cu apă sau lichide.

-  Se recomandă suplimentarea cu vitamina D, conform ghidurilor naționale.

-  Diversificarea alimentației se introduce progresiv, la 6 luni, conform recomandărilor ESPGHAN și OMS. Pentru sugarii cu risc crescut de alergii poate fi justificată începerea alimentației complementare, începând de la 4 luni, cu introducerea graduală și atent supravegheată a alimentelor potențial alergene, precum ouă și arahide

-  Ordinul prevede clar că „alimentația copilului în vârstă de 1-3 ani trebuie să cuprindă o varietate largă de alimente din grupele de bază și subgrupele alimentare (…). La această vârstă copilul dobândește obiceiuri sănătoase privind alimentația și se formează anumite preferințe gustative.” Astfel, la mesele principale se recomandă alimente din cel puțin patru grupe de bază, iar la gustări, din cel puțin 2-3 grupe, astfel încât alimentația să fie cât mai diversificată și variată. Se recomandă să se asigure o proporție adecvată între grupele și subgrupele alimentare, adică un aport mai mare de fructe, legume, cereale integrale, lapte și produse lactate, comparative cu alimentele cu un conținut crescut de grăsimi și adaos de zahăr. Recomandarea Ministerului Sănătății este de a se evita la aceste vârste alimentele dulci, cu zahăr adăugat, sucurile carbogazoase, acidulate, energizante, alimente de tip fast-food, mâncărurile prăjite, sărate, precum și alimentele care prezintă risc de aspirație, cum ar fi nucile, semințele, stafidele, fructe cu sâmburi, care trebuie date copiilor doar dacă sunt tocate, mărunțite sau pasate.

Listă alimentelor care trebuie evitate sau servite rar copiilor

Conform ordinului anterior, Ministerul Sănătății stabilise deja o listă completă de alimente care trebuie evitate sau servite rar și în cantități mici în alimentația copiilor. Printre acestea:

A. alimente sărace în nutrienți și bogate în zaharuri și grăsimi care nu vor fi servite copiilor:

- băuturi aromate de fructe; prăjituri, gogoși, plăcinte, frișcă din comerț; bomboane (inclusiv cele gumate), jeleuri, acadele, caramele, bezele; ciocolată;  deserturi înghețate (de exemplu: înghețată, tort de înghețată); ulei de cocos; untură; ulei de palmier; murături cu conținut crescut de sare; chipsuri (de cartofi, de legume), tortilla, sărățele, salatini, covrigei, pufuleți, nachos.

B. Alimente cu risc de sufocare (nu vor fi servite copiilor cu vârsta sub 4 ani)

- alimentele tari, mici, rotunde, netede și lipicioase pot provoca sufocarea copiilor mici; pește cu oase; gumă de mestecat.  Alimente cu texturi fibroase (de exemplu: țelină, ananas) vor fi servite doar tocate mărunt; legume sau fructe tari, crude, tăiate felii subțiri sau răzuite; unturi din fructe oleaginoase (de exemplu, unt de arahide), doar întins subțire pe pâine; fructe oleaginoase mai mari decât semințele de susan se servesc doar tocate sau mărunțite; struguri întregi și roșii cherry doar tăiate în sferturi.

C. Alimente cu risc pentru siguranță alimentară

- laptele nepasteurizat; brânzeturi și iaurturi din lapte nepasteurizat (de exemplu: brie, camembert, roquefort și gorgonzola etc.); pește afumat la rece; ouă crude sau insuficient gătite; preparate care conțin următoarele: înghețată, mousse, maioneză și sosuri; carne preparată termic insuficient;  fructe de mare, crustacee sau pește crude; suc sau cidru nepasteurizat; băuturi energizante.

Cum arată farfuria ideală pentru cei mici: