Programa de Limba română, ruptă de realitate. Profesoară: Elevii își fac temele cu ChatGPT, dar AI lipsește complet din materie/ Ne întoarcem la istoria literară ideologizată, e un naționalism ultraconservator

O profesoară a spus într-o emisiune tv că toți elevii își fac temele cu ChatGPT, în contextul în care noua programă de Limba română propusă pentru clasa a IX-a nu are absolut nicio mențiune despre Inteligența Artificială.

Noua programă de Limba și literatura română propusă pentru clasa a IX-a stârnește critici dure din partea profesorilor. Subiectul a fost abordat în emisiunea InfoEdu de la TVR Info, unde Dorica Boltașu, profesoară la Colegiul Național „Iulia Hasdeu” din București, a vorbit deschis despre ruptura dintre școală și realitatea din clasă.

„(...) toți își fac temele cu ChatGPT. Vedeți o absurditate a sistemului. Domnul ministru ne-a spus să urmărim temele copiilor. Oricum, e imposibil să monitorizez eu colegii când dau teme și ce dau teme, dar tot ce pot face ei fac cu ChatGPT acum. Deci, noi ar trebui să reinventăm predarea tuturor acestor discipline, în funcție de contextul în care ne aflăm noi, nu să reluăm cuprinsul din istoria lui Călinescu din 1941, care e minunată, e baza culturii noastre, dar nu asta trebuie să facem la clasa a IX-a”, a afirmat Dorica Boltașu.

Profesoara susține că problema nu este literatura clasică în sine, ci modul rigid și depășit în care aceasta este predată. Aceasta a atras atenția și asupra unui paradox din sistem: programa de Limba română pentru elevii maghiari ar fi mai modernă și mai aplicată decât cea din trunchiul comun.

„Era simplu dacă ne uitam la bacalaureatul internațional sau la programa maghiarilor, care e mult mai bună. Pornești de la o întrebare: «afectează sărăcia destinul?». Și pot să discut Ion, pot să discut Slavici. E o temă de astăzi. Sunt oameni săraci în continuare”, a exemplificat ea, potrivit Edupedu.

În opinia sa, școala ar trebui să se concentreze pe întrebări relevante și pe teme actuale, nu pe o revenire la o „istorie literară ideologizată”, pe care o descrie drept „un naționalism ultraconservator”.

„De asta sunt eu supărată pe comunitatea filologică. Am studiat tematic, dar era mai bine așa, că ne jucam structuralist și acum ne întoarcem la istoria literară ideologizată. Un naționalism ultraconservator, nici nu știu cum să-i spun. (…) Poate îndreaptă lucrurile.”, a mai spus profesoara. (interviul integral, aici)

Ministerul Educației și Cercetării a decis să prelungească cu o săptămână perioada de integrare a propunerilor rezultate din dezbaterea publică, exclusiv pentru programa de Limba și literatura română.