Simulare Evaluare Naţională 2019 | Ce le-a picat la Română elevilor din a VIII-a

În perioada 11-13 martie, elevii claselor a VII-a şi a VIII-a susțin Simularea Evaluării Națională 2019. Iată subiectele de Limba şi literatura română pe care elevii de clasa a VIII-a le-au avut de rezolvat, luni dimineaţa.

Subiectele au fost structurate în două mari cerințe. Potrivit edu.ro, la primul subiect elevii au trebuit să răspundă la mai multe cerințe pe baza unui fragment la prima vedere din poezia “Stai și-asculți sub ramuri…” de Ștefan Octavian Iosif.
La subiectul al II-lea, au avut de realizat o compunere despre o întâmplare la muzeu.

SUBIECTUL I

Citește următorul text:

Stai și-asculți sub ramuri albe
Cum departe geme vîntul
Și privești la cer prin ceața
Care-nvăluie pămîntul.

Vezi și crînguri, vezi și câmpuri
Triste și pustii, departe:
Iarnă-n suflet, iarnă-n fire,
Iarnă afli-n orice parte…

Însă crăngile se scutur’
Fără veste. – Abătut,
Crezi că valuri de zăpadă
Peste tine-au căzut.

Ah, nu-s valuri de zăpadă!
Tresărind din vis, te sperii:
Plouă flori mirositoare,
Joacă razele puzderii*.

Farmec fioros de dulce!
Iarna se preschimbă-n vară,
Fulgii se preschimbă-n floare, –
Inima iubește iară…

Șt. O. Iosif, Stai și-asculți sub ramuri…

* puzderie – mulțime, număr mare

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.

1. Precizează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: se preschimbă.

2. Menționează rolul virgulei din versul: Ah, nu-s valuri de zăpadă!.

3. Notează patru cuvinte din familia lexicală a cuvântului suflet.

4. Desparte în silabe cuvintele următoare: asculți, mirositoare, fioros și iubește.

5. Transcrie două cuvinte utilizate cu sens figurat din strofa a patra.

6. Explică, în 30 – 50 de cuvinte, utilizarea adverbului iară din ultimul vers al poeziei.

B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apartenența la genul liric a poeziei Stai și-asculți sub ramuri… de Șt. O. Iosif.

SUBIECTUL al II-lea      

Citește următorul text:

Ideea unei Grădini Botanice i se datorează lui Carol Davila, care îi cere, încă din anul 1855, lui Barbu Ştirbey Vodă să i se acorde fondurile necesare înfiinţării, cu un scop extrem de practic, aprovizionarea cu plante medicinale, indigene* şi străine pentru elevii şcolii de chirurgie de la „Michai-Vodă”, – Facultatea de Medicină de mai târziu. Din cauza împrejurărilor istorice nefavorabile – războiul Crimeii -, grădina botanică a lui Davila mai avea de aşteptat aproximativ cinci ani.

Grădina Botanică din Bucureşti a fost înfiinţată, ca instituţie, în data 5 noiembrie 1860, de către doctorul Carol Davila, în perioada domniei lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866).

Grădina Botanică poartă numele medicului, naturalistului, botanistului şi profesorului Dimitrie Brândză.

Membru titular al Academiei Române, […] Dimitrie (Demetrius) Brândză s-a născut în data de 10 octombrie 1846, la Bivolu, (azi Viișoara), jud. Botoșani. După ce termină cursurile Academiei Mihăilene, le absolvă pe cele ale Facultăților de Științe Naturale și Medicină ale Universității din Paris, obținând doctoratul, în anul 1869. […]

În anul 1879, în calitate de membru al Academiei Române, își publică integral studiile, iar trei ani mai târziu obține de la ministrul educației, Petre S. Aurelian, dreptul de a înființa o secție botanică la Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” din București.

În 1882, se desparte de catedra de istorie naturală a Facultății de Științe pentru a rămâne profesor de botanică la o catedră nou formată cu această ocazie, unde elaborează manuale de zoologie, botanică și geologie. Este numit profesor și director al Grădinii Botanice.

Andrei Vișan, Cum s-a înființat Grădina Botanică din București

* indigen – care crește sau se produce în propria țară

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.
1. Formulează câte un enunț în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
– evenimentul istoric din cauza căruia a fost amânată înființarea grădinii botanice;
– anul în care a fost înființată, ca instituție, Grădina Botanică din București.

2. Scrie numele autorului și titlul articolului din care este extras fragmentul.
3. Menționează conjugarea și modul verbelor subliniate în textul dat.

4. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate, menționând partea de vorbire prin care se exprimă: Ideea unei Grădini Botanice i se datorează lui Carol Davila, care îi cere, încă din anul 1855, lui Barbu Ştirbey Vodă să i se acorde fondurile necesare înfiinţării.

5. Transcrie propoziția subordonată din fraza următoare, precizând felul acesteia: În 1882, se desparte de catedra de istorie naturală a Facultății de Științe, pentru a rămâne profesor de botanică la o catedră nou formată cu această ocazie, unde elaborează manuale de zoologie, botanică și geologie.

6. Construiește o frază alcătuită din două propoziții, în care să existe o propoziție subordonată completivă directă, introdusă pin adjectivul pronominal relativ care.