Tezele de doctorat. ANOSR critică "lipsa de reacţie a deputaţilor" la posibilitatea de prescriere a plagiatelor la un an după obținerea titlului: "E inacceptabil şi ruşinos"
- Scris de Ziua de Cluj
- 03 Mai 2023, 12:00
- Educaţie
- Ascultă știrea
Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România critică "lipsa de reacţie a deputaţilor la posibilitatea prescrierii plagiatului în tezele de doctorat într-un termen de un an de la momentul acordării titlului de doctor", considerând acest fapt "inacceptabil şi ruşinos faţă de standardele pe care mediul universitar ar trebui să le impună".
Deputații au manifestat o lipsă de reacție față de posibilitatea prescrierii plagiatului în tezele de doctorat, într-un termen de un an, lucru “inacceptabil și rușinos faţă de standardele pe care mediul universitar ar trebui să le impună", transmite Alianța organizațiilor studențești (ANOSR), care vine cu mai multe critici referitor la schimbările aduse în Comisia de Învățământ din Camera Deputaților asupra legilor Educației.
”Având în vedere finalizarea dezbaterilor din cadrul Comisiei pentru Învăţământ a Camerei Deputaţilor şi raportul favorabil, cu amendamente, adoptat ieri (marţi - n.r.) asupra proiectului Legii Învăţământului Superior, Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) salută includerea în legislaţie a unor amendamente ale federaţiei, însă critică refuzul nejustificat al deputaţilor de a susţine creşterea participării studenţilor la procesul decizional din învăţământul superior şi lipsa clarificării reglementărilor în domeniul eticii şi integrităţii academice”, se arată într-un comunicat de presă transmis, miercuri, de ANOSR, conform News.ro.
Reprezentanţii studenţilor afirmă că, în urma dezbaterilor din Comisie, au fost incluse în proiectul Legii învăţământului superior mai multe priorităţi ale ANOSR, între care: recunoaşterea principiilor transparenţei instituţionale şi participării studenţilor; obligativitatea publicării tuturor hotărârilor organelor de conducere pe site-urile instituţiilor; dezbaterea obligatorie a raportului privind respectarea drepturilor şi obligaţiilor studenţilor în senatul universitar sau, după caz, consiliul facultăţii, precum şi publicarea acestuia şi a măsurilor asumate pentru remedierea eventualelor deficienţe identificate, pe site-ul universităţii; menţinerea taxelor de şcolarizare anunţate pe toată durata normală a unui ciclu de studii, putând fi indexate cel mult cu rata inflaţiei pentru aceeaşi promoţie de studenţi; includerea în codurile de etică şi deontologie universitară a unor mecanisme de raportare şi protecţie a victimelor; creşterea cuantumului bursei pentru studenţii români de pretutindeni astfel încât să fie cel puţin egal cu cuantumul minim al bursei sociale; clarificarea privind cumulul bursei sociale cu alte tipuri de burse, atunci când studenţii îndeplinesc condiţiile necesare.
”Criticăm însă lipsa de reacţie a deputaţilor la posibilitatea prescrierii plagiatului în tezele de doctorat într-un termen de un an de la momentul acordării titlului de doctor, ceea ce, în opinia ANOSR, este inacceptabil şi ruşinos faţă de standardele pe care mediul universitar ar trebui să le impună. De asemenea, condamnăm refuzul deputaţilor de a susţine propunerea cu privire la asigurarea ponderii studenţilor în proporţie de 25% din totalul electoratului în procesul de alegere a rectorilor. Respingerea amendamentului privind creşterea participării studenţilor în electorat, fals motivată prin imposibilitatea de a operaţionaliza această solicitare, arată importanţa care (nu) li se acordă studenţilor, în calitate de «parteneri egali» în procesul educaţional, şi modul în care este pus în practică principiul participării studenţilor în luarea deciziilor, susţinut doar declarativ de parlamentari. Mai mult, în aceeaşi notă, deputaţii au refuzat să susţină şi creşterea ponderii studenţilor în componenţa consiliilor consultative ale Ministerului Educaţiei”, mai arată sursa citată.
ANOSR adaugă că este criticat şi faptul că deputaţii nu au clarificat limitarea mandatelor rectorilor, ci au oferit posibilitatea ca aceia aflaţi în funcţie de aproape 8 sau chiar 12 ani să candideze pentru încă 2 mandate de câte 5 ani, ”încălcând astfel viziunea democratică generală a schimbării liderilor la intervale determinate de timp şi principiul eficienţei instituţionale”.
”ANOSR solicită Camerei Deputaţilor includerea, cu ocazia votului din Plen, a amendamentelor studenţilor care vizează clarificarea reglementărilor în domeniul eticii şi integrităţii academice, precum şi a celor care se referă la asigurarea participării studenţilor în procentaj de 25% în procesul de alegere a rectorilor şi în consiliile consultative ale Ministerului Educaţiei”, scrie în finalul comunicatului ANOSR.
Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) este prima federaţie naţională studenţească, non-guvernamentală şi non-partizană care, de peste 23 de ani, are ca scop principal reprezentarea intereselor comune ale studenţilor din România, apărarea şi promovarea drepturilor şi obligaţiilor acestora, cât şi stimularea participării lor la actul educaţional şi la viaţa socială, economică şi culturală.
ANOSR reuneşte studenţi din 19 centre universitare din întreaga ţară, din 30 de universităţi, atingând un număr de 121 organizaţii membre, care luptă împreună pentru menţinerea în funcţiune a mecanismului mişcării studenţeşti.
La nivel naţional, ANOSR este parte a Alianţei pentru o Românie Curată şi membră în Consiliul Tineretului din România. De asemenea, federaţia este reprezentantul legitim la studenţilor din România la nivel european, prin statutul de membru cu drepturi depline la Organizaţiei Europene a Studenţilor (ESU - European Students' Union), singura structură europeană care reprezintă studenţii.
Comisia de învăţământ din Camera Deputaţilor a dat, marţi, vot pe legea învăţământului universitar din cadrul legilor educaţiei naţionale, adoptând un amendament PSD care prevede, la capitolul plagiat, că nu constituie abateri de la normele de etică diferenţele de concepţie teoretică, experimentală sau practică, erorile materiale de citare, diferenţele de interpretare a datelor, precum şi diferenţele de opinie. Proiectele legilor educaţiei naţionale urmează să intre la vot în plenul Camerei Deputaţilor, care este primă Cameră sesizată, iar ulterior vor merge la Senat, for decizional.