Cheile Turzii ruginesc înaintea sezonului turistic

PET-urile şi tablele ruginite sunt la ele acasă în cea mai cunoscută rezervaţie naturală din Cluj.

Cea mai cunoscută rezervaţie naturală din judeţul Cluj, Cheile Turzii, a fost (în sfârşit) luată în stăpânire de primăvară, fără drept de apel. Zeci de turişti o vizitează, deja, zilnic, în ciuda faptul că sezonul nu a fost încă deschis, iar igienizarea de primăvară nu a fost făcută, aşa că PET-urile şi alte mizerii purtate de râu sunt încă la ele acasă în defileu.

Drumul spre Cheile Turzii, prin satul Cheia, este destul de prost, dar starea infrastructurii trece pe plan secund în faţa unei imagini surprinzătoare: o herghelie de ponei simpatici, care pasc pe un imaş de lângă drum, scuturând din când în când din coamă şi fornăind sonor, aparent foarte mulţumiţi de ei înşişi. Priveliştea e bucolică, fără doar şi poate, dar ce caută poneii lângă Turda?

Răspunsul vine la câteva sute de metri mai sus, pe drumul spre defileu, unde se găseşte Cheia Pony Park, un parc de distracţii pentru copii, la care „lucrează" circa 60 de căluţi. Până la 1 mai, când începe sezonul, poneii sunt lăsaţi să pască netulburaţi pe dealurile din apropiere.
Drumul continuă până la parcarea pentru autocare, de unde se deschide panorama clasică a Cheilor Turzii. Aşadar, o fotografie de aici este obligatorie pentru orice turist care se respectă. De acest lucru profită şi cei câţiva întreprinzători care au deschis în zonă o mână de tarabe, printre care şi una mai răzleaţă, de la care se poate cumpăra o excelentă friptură de Turda, pe cât de gustoasă, pe atât de nesănătoasă.

La intrarea în defileu, trecând pe lângă cabana aflată în renovare de 15 ani, crângul înverzit, străbătut de o potecă şerpuind molcomă, printre copăcei înmuguriţi, creează o atmosferă care ar impresiona orice pictor impresionist.

Frumuseţea naturală, care atrage anual zeci de mii de turişti, este pigmentată cu o multitudine de table explicative ruginite, pe care nimeni nu s-a deranjat să le înlocuiască. O serie de table noi, trilingve (română-engleză-maghiară), le dublează, ca semn că rezervaţia nu e complet abandonată. Pe râu în jos apar apoi şi „binefacerile" societăţii post 1989, respectiv câteva zone pline-ochi cu PET-uri, venite pe cursul de apă, din amonte de intrarea în defileu.

Turiştii fojgăiesc prin Cheile Turzii, chiar şi într-un weekend de primăvară, când sezonul turistic încă nici nu a început. Sunt prezente cam toate tipologiile. De la şlăparii de iarbă verde, însoţiţi de companioanele instalate pe tocuri de minim 10 cm, la străinii dezinvolţi, cu aer de oameni rătăciţi, dar volubili şi afabili, sau de la posesoarele de mini-câini lăţoşi la montaniarzii nebărbieriţi, în echipamente high-tech, care se uită la restul lumii ca la o rasă inferioară.

Grosul vizitatorilor îl reprezintă însă clujenii simpli, însetaţi de un pic de primăvară, după aproape cinci luni de vreme rea.

Salvamontiştii nu văd PET-urile, turiştii, da

Cheile Turzii le oferă tuturor o evadare facilă din spaţiul urban, de-a lungul unui curs de apă care şi-a tăiat spectaculos drumul prin munţi. Micile accente de gospodărire românească parcă nici nu mai contează. „Stau în Cluj de mulţi ani, dar nu am ajuns până acum să vizitez Cheile Turzii. E un peisaj uluitor, chiar nu mă aşteptam la asemenea frumuseţe sălbatică! Păcat doar că nu pare îngrijit deloc, mi se pare strigător la cer să ai o rezervaţie vizitată de sute de turişti şi să ai o toaletă nefuncţională, iar pe malul râului să fie plin de PET-uri!", spune Ioana Sântăjudean, o clujeancă de 35 de ani, venită în defileu alături de prietenul său, pentru a se bucura împreună de sosirea primăverii.

Reprezentanţii Consiliului Judeţean (CJ) Cluj, care administrează rezervaţia, cred însă că situaţia nu este aşa de gravă. „Salvamontiştii spun că nu e plin de PET-uri. Oricum, angajaţii CJ Cluj au organizat acţiuni de ecologizare în zonă în fiecare an. Cel mai probabil după sărbătorile de Paşti va avea loc o noua asemenea acţiune", a declarat purtătorul de cuvânt al CJ, Cornelia Trif.

Potrivit acesteia, media anuală a turiştilor care vizitează Cheile Turzii este cuprinsă între 30 şi 50.000. „Anul trecut a fost un an foarte bun, probabil că şi vremea călduroasă a avut contribuţia sa, iar numărul celor care au venit în rezervaţie a depăşit 50.000. Pentru 2013 sperăm să avem cel puţin tot atâţi ca în 2012, deşi, dacă ţinem cont de proiectele în derulare, cel mai important vizând drumul de acces, este posibil să depăşim cu mult cifra de 50.000", a mai spus reprezentantul CJ. „Avem un plan de dezvoltare a turismului în zonă. Am amintit de modernizarea căilor de acces, respectiv reparaţii capitale la drum", a încheiat purtătorul de cuvânt al Consiliului Judeţean, Cornelia Trif.

Rezervaţie naturală din 1939

Cheile Turzii au fost declarate rezervaţie naturală încă din 1938. Potrivit informaţiilor oficiale, în Chei există aproximativ 1.000 de specii floristice, specii vegetale printre care şi plante rare, dintre care unele se găsesc doar aici, cum este usturoiul sălbatic, denumit popular Ceapa Ciorii din Cheie. Sunt prezente şi 67 de specii de păsări, specii de peşti, broaşte, vulpi, nevăstuici, jderi de piatră, mistreţi, iepuri, căprioare etc. Rezervaţia include o serie de peşteri, printre care Cetăţeaua Mare, Cetăţeaua Mică, Peştera Feciorilor, Hornarilor, Morarilor etc. Cheile Turzii au şi statutul de sit Natura 2000. 7

Informaţii utile

Zona turistică a Cheilor Turzii se întinde pe circa 1,3 kilometri, traseul străbătând patru punţi peste pârâul Hăşdate. O vizită uzuală durează 2-3 ore, iar biletul de intrare în rezervaţie este de 4 lei pentru adult. În chei, se recomandă purtarea unor încălţări cu talpă aderentă. Posibilităţi de cazare există la câteva căsuţe de lângă cabana aflată în renovare, sau în satul Cheia.