Cel mai vechi ziarist clujean primeşte mâine titlul de Clujean de Onoare

Ceremonia publică are loc mâine la ora 11 şi vine după ce deliberativul judeţean a aprobat în cadrul şedinţei din data de 29 aprilie 2013 acordarea Titlului de Cetăţean de onoare al Judeţului Cluj -"Clujean de onoare" cunoscutului jurnalist.

Virgil Lazăr are peste 80 de ani. Este considerat cel mai vechi şi mai experimentat jurnalist din branşa gazetarilor din Cluj, breaslă în care a activat aproape o jumătate de secol, între anii 1950 şi 1999, pentru aceeaşi publicaţie: „România Liberă". După 1999 a continuat activitatea de ziarist în calitate de colaborator.

În anul 1952 Virgil Lazăr refuză propunerea făcută de lingvistul Dimitrie Marcea de a studia în URSS şi devine student la Institutul Agronomic din Timişoara, păstrându-şi calitatea de corespondent salariat al României Libere. De altfel, de-a lungul vastei sale cariere jurnalistice,  Lazăr a activat la diferite publicaţii şi radiouri răspândite pe teritoriul întregului Ardeal: jurnalistul colaborează la revistele Drapelul roşu din Timişoara (rubrica „Cutia cu scrisori"), Magazin internațional (rubrica „Bioagricultura în actualitate", 2002-2004), Tribuna Ardealului (rubrica „Blitz", 1993-1995), Magazin, Scrisul Bănăţean, Familia, Transilvania, Steaua, Tribuna şi Tribuna Ardealului (1993-1995), precum şi la radiourile Radio Timişoara şi Radio Europa Liberă (după 1989).

În ceea ce priveşte activitatea jurnalistică de pe teritoriul judeţului Cluj, pe lângă publicaţiile amintite mai sus, după 1989, Lazăr a mai colaborat cu cotidianul ZIUA de CLUJ, iar din în anul 1993, a contribuit la apariţia cotidianului de orientare democratică "Tribuna Ardealului", unde, în calitate de redactor-şef, a semnat sute de articole cu pseudonimele V. Lăsleanu, V. Arbore, V. Sibianu şi V. Sighişoreanu.

"Analizând retrospectiv întreaga sa carieră şi operă jurnalistică, domnul Virgil Lazăr reprezintă o adevărată enciclopedie vie a presei româneşti în general, şi a celei clujene în special", arată CJ Cluj în hotărârea aprobată în aprilie. Acesta i-a cunoscut personal pe toţi conducătorii României din perioada ante-decembristă - Regele Mihai I, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Nicolae Ceauşescu, luând totodată contact şi cu alte figuri proeminente ale spiritualităţii româneşti, precum Octavian Paler, Iosif Constantin Drăgan, Adrian Marino, Radu Stanca sau Doina Cornea. Toate interacţiunile sale cu aceste personalităţi, dar şi prezentarea unor situaţii de viaţă caracteristice regimurilor dinainte de Revoluţie, sunt întâlnite în cartea sa autobiografică „Radiografia unui timp apus", apărută sub egida Institutului de Istorie Orală al Universităţii „Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca.