ÎCCJ nu susţine toate propunerile CSM pentru pachetul de legi ale justiţiei
Magistraţii ÎCCJ propun ca judecătorii Curţii Supreme să fie exceptaţi de la evaluarea periodică privind calitatea activităţii, eficienţa, integritatea şi obligaţia de formare profesională continuă. Magistraţii consideră că "prin accederea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, aceştia oferă cele mai clare garanţii privitoare la deţinerea unui înalt grad de profesionalism şi a unei ţinute morale ireproşabile - aspect faţă de care o astfel de procedură devine lipsită de utilitate", se precizează în documentul citat.
Magistraţii ÎCCJ mai propun ca preşedinţii de secţii ai Curţii Supreme să fie numiţi la propunerea preşedintelui ÎCCJ de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), "dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin doi ani, nu au fost sancţionaţi disciplinar şi nu au avut abateri de la codul deontologic". CSM propune ca preşedinţii de secţii ai ÎCCJ să fie numiţi de către Consiliu, fără a fi menţionată implicarea preşedintelui instanţei supreme.
În ceea ce priveşte pensionarea magistraţilor, reprezentanţii ÎCCJ îşi exprimă dezacordul "atât cu privire la propunerea CSM de eliminare a magistraţilor-asistenţi şi a personalului de specialitate juridică asimilat magistraţilor de la beneficiul dreptului de a obţine pensia de serviciu după îndeplinirea condiţiei unei vechimi minime de 25 de ani în magistratură, independent de îndeplinirea sau nu a condiţiei privind vârsta standard de pensionare (stabilită în cazul magistraţilor la 60 de ani), cât şi în ceea ce priveşte schimbarea algoritmului de calcul al pensiei de serviciu a magistraţilor", susţinând că altgoritmul propus de CSM poate duce la "diminuarea drepturilor de asigurări sociale cuvenite magistraţilor", potrivit documentului citat.
ÎCCJ mai apreciază ca fiind discriminatorie propunerea CSM care prevede că "pot fi reîncadraţi în funcţie (...) foştii judecători, procurori sau magistraţi-asistenţi care au fost eliberaţi din funcţie prin pensionare potrivit prezentei legi şi cu privire la care nu s-a stabilit sancţiunea disciplinară a excluderii din magistratură (...)" şi că, "pe perioada reîncadrării, cuantumul pensiei se reduce cu 85%". Reprezentanţii ÎCCJ arată, astfel, că "pentru toate celelalte categorii profesionale, sistemul public recunoaşte posibilitatea neîngrădită a cumulării pensiei cu salariul", se arată în documentul citat.
De asemenea, ÎCCJ nu susţine propunerea CSM care prevede că, în materie penală, "pentru contestaţiile împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii de drepturi şi libertăţi şi judecătorii de cameră preliminară de la curţile de apel, completul de judecată este format din doi judecători", arătând că, astfel, se poate "perturba organizarea în condiţii optime a activităţii jurisdicţionale a instanţei supreme, în primul rând prin problemele pe care le-ar genera în ceea ce priveşte respectarea reglementărilor procedurale în materia incompatibilităţilor".
În prezent, legea prevede că "pentru contestaţiile împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii de drepturi şi libertăţi şi judecătorii de cameră preliminară de la curţile de apel şi Curtea Militară de Apel, completul de judecată este format dintr-un judecător".
Magistraţii ÎCCJ propun, de asemenea, ca avizul colegiului de conducere pentru componenţa secţiilor şi completelor specializate să aibă caracter consultativ, se precizează în documentul citat.
Tudorel Toader, ministrul Justiţiei, a declarat, marţi, că a primit de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie un alt set de propuneri privind modificările aduse legilor justiţiei, diferite de cele ale Consiliului Superior al Magistraturii.
"Am crezut că propunerile CSM sunt şi propunerile magistraţilor ÎCCJ. Vineri am primit de ÎCCJ un alt set de propuneri", a declarat ministrul Justiţiei.
