“Doi Şi-un Sfert” pentru inspectorii fiscali

“Doi Şi-un Sfert” pentru inspectorii fiscali
Angajaţii Fiscului vor fi “spionaţi” de Direcţia Generală de Integritate, a cărei înfiinţare
a fost aprobată. Rolul acestei direcţii din cadrul ANAF este să lupte împotriva corupţiei din sistem.

Noua instituţie s-a înfiinţat în baza unei hotărâri a guvernului, aprobată în şedinţa din 4 iulie, care vine în completarea Hotărârii de guvern (HG) nr. 109/2009 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF). Principalele atribuţii ale Direcţiei Generale de Integritate (DGI) vor fi, conform HG, "crearea unor mecanisme de luptă împotriva fraudării sistemului fiscal şi împotriva corupţiei din sistem, precum şi participarea la elaborarea documentelor strategice din domeniul luptei anticorupţie şi la monitorizarea aplicării acestor documente".

Reprezentanţii Direcţiei Generale a Finanţelor Publice (DGFP) Cluj spun că nu cunosc încă detalii despre modul în care va funcţiona această structură. "Trebuie să se stabilească atribuţiile concrete ale acestei direcţii, să se facă regulamentul de funcţionare. Oricum, am înţeles că nu vor fi angajate persoane noi, se va folosi personalul deja existent. Este posibil să fie în această direcţie şi angajaţi din teritoriu", a declarat Mihai Costin, şeful DGFP Cluj.

Motivul înfiinţării acestui organism este riscul crescut al actelor de corupţie în rândul instituţiilor subordonate ANAF, Comisia Europeană atrăgând atenţia asupra acestui fenomen. "Structura actuală a ANAF este una extrem de vastă şi complexă, cuprinzând unele zone sensibile la corupţie prin factori ridicaţi de risc. Crearea noii direcţii reprezintă cadrul organizatoric de urmărire şi aplicare a măsurilor şi acţiunilor de prevenire şi combatere a corupţiei, atât la nivel central, cât şi teritorial, inclusiv la nivelul Autorităţii Naţionale a Vămilor şi Gărzii Financiare în vederea înlăturarii vulnerabilităţilor din sistemul fiscal, vulnerabilităţi care favorizează faptele de corupţie", se arată într-un comunicat ANAF.

Scopul urmărit prin înfiinţarea DGI în cadrul ANAF este colectarea eficientă a veniturilor bugetare, prin "curăţarea" sistemului de angajaţii corupţi. "Un obiectiv important al ANAF este crearea unei administraţii fiscale care să răspundă cât mai bine obiectivelor de colectare eficientă a veniturilor bugetare, iar pentru atingerea acestui obiectiv este necesară crearea unor mecanisme de combatere a actelor de corupţiei. Eforturile noastre sunt strâns legate de obiectivele prevăzute în Strategia Naţională Anticorupţie şi de recomandările Comisiei Europene, cuprinse în Mecanismul de Cooperare şi Verificare" a declarat preşedintele ANAF, Şerban Pop.

Inspectori fiscali anchetaţi de DNA

Cel mai recent caz, cu ramificaţii la Cluj, anchetat de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), îl vizează pe Florin Gabriel Mihăilescu, inspector în cadrul DGFP Alba. Procurorii DNA l-au acuzat pe inspector că în cursul anului 2009, folosindu-se de calitatea sa de funcţionar cu atribuţii de la DGFP Alba, a pretins şi primit de la reprezentantul firmei Fidati SRL un apartament în valoare de 20.000 de euro, amplasat într-un complex de locuinţe construit de această societate în Cluj-Napoca. Apartamentul a fost primit pentru ca Mihăilescu "să faciliteze efectuarea controlului în vederea rambursării taxei pe valoarea adaugată către firma respectivă şi pentru achitarea efectivă a sumei de 438.583 de lei cu titlu de TVA", au precizat procurorii DNA.

Florin Gabriel Mihăilescu a fost arestat în 15 mai, anul curent, pentru 29 de zile, iar în 11 iunie Tribunalul Alba Iulia l-a condamnat la 2 ani de închisoare cu suspendare. Un alt caz finalizat cu o condamnare a fost cel al inspectorului Liliana Elena Plosca. Aceasta, în calitate de angajat al DGFP Sălaj, a pretins suma de 2.000 de euro de la administratorii unei societăţi comerciale pentru a ascunde neregulile depistate în urma unui control financiar. Plosca a fost arestată în august 2009, iar în urma recursului făcut la Curtea de Apel Cluj a fost condamnată la trei ani de închisoare cu suspendare. Ultima instanţă de recurs, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a menţinut sentinţa Curţii de Apel Cluj.

 

Etichete
Comenteaza