Dezastru la bacalaureat: 22,8% promovabilitate la Cluj

Ma puţin de o treime dintre candidaţii clujeni la cea de-a doua sesiune a bacalaureatului care a avut loc săptămâna trecută au obţinut note de trecere

Absolvenţii clujeni de liceu au dezamăgit la cea de-a doua şansă care li s-a acordat o dată cu sesiunea de toamnă a examenului de bacalaureat. Din cei 2.101 de candidaţi prezenţi la examen, doar 479 au reuşit să obţină note de trecere. Valentin Cuibus, şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Cluj, dă vina pentru rezultatele proaste pe dezinteresul elevilor. Astfel, din anul şcolar următor el va organiza, în Cluj, mai multe testări ale elevilor de clasa a VIII-a şi de liceu, dar şi inspecţii inopinate la şcolile cu cele mai proaste rezultate la examene.

„Procentul de promovabilitate în judeţul Cluj este de 22,8% şi e ceva mai mare decât anul trecut. Anul trecut procentul de promovabilitate înainte de contestaţii era de 20,6%", a declarat Valentin Cuibus. Iniţial, la bacalaureat, s-au înscris 2.419 candidaţi, însă prezenţi la examenele propriu-zise au fost doar 2.101. Dintre aceştia, trei elevi au fost eliminaţi din sălile unde susţineau probele la matematică şi fizică pentru că au încercat să copieze cu ajutorul unor telefoane mobile, respectiv al unui ceas electronic. „15,8% dintre candidaţi au mediile cuprinse între cinci şi şase şi, probabil, aceştia vor face contestaţii astfel încât să obţină medii peste şase", a explicat Cuibus. În total, 479 de candidaţi au obţinut medii peste şase la bacalaureat, iar cei mai mulţi, 394, au medii cuprinse între şase şi şapte, 66 de candidaţi au medii cuprinse între şapte şi opt, 18 au medii între opt şi nouă şi un singur candidat a obţinut o medie peste nota nouă", a adăugat Cuibus. Dintre cei 2.101 de absolvenţi prezenţi la examen, 1.668 sunt din promoţia curentă, promovabilitatea acestora fiind de 24,7%. Din promoţiile anterioare s-au înscris 751 de candidaţi din care 730 s-au prezentat la probe, iar 19,3% au reuşit să promoveze bacalaureatul. „La limba şi literatura română au participat 1.107 şi au obţinut note de trecere 58,7%. La limba maghiară au fost 92 de înscrişi, iar 80,4% au obţinut note de trecere. La istorie, procentul de promovabilitate este 91,9% raportat la 87 de elevi care au dat examenul la această materie, la matematică 23,4% din cei 1.437 candidaţi prezenţi au obţinut note de trecere", a adăugat Cuibus, citând statisticile ISJ Cluj.

La Cluj, niciunul dintre cei 29 de candidaţi de la liceul Anghel Saligny şi, respectiv, 18 candidaţi de la liceul Alexandru Borza nu au obţinut note de trecere la bac. Liceele cu cea mai mare promovabilitate, dintre cele cu candidaţi la bacalaureatul de toamnă, au fost Victor Babeş cu 27 de candidaţi şi 60,9% promovabilitate, Romulus Ladea, cu 26 de candidaţi din care 56% promovaţi, Andrei Mureşanu Dej, cu 21 de candidaţi din care 44,8% promovaţi, Liceul cu Program Sportiv, cu 48 de candidaţi şi 33,3% promovaţi.

Reporterii ZIUA de CLUJ au testat atmosfera de la centrele de bacalaureat odată cu afişarea primelor rezultate de la examen. Marius Lucaciu, de la Liceul Teoretic Mihai Eminescu a fost unul dintre fericiţii care a obţinut notă de trecere la proba de matematică. „Eu am reuşit. A fost destul de greu. Am dat examenul la matematică şi m-am pregătit în ultimele două săptămâni. La prima sesiune am avut ghinion pentru că mi-a picat un subiect la care nu m-am pregătit", a povestit Marius, care îşi doreşte să îşi continue studiile la secţia de Cadastru a Universităţii Tehnice Cluj-Napoca. Pe de altă parte, Alexandru Popuţă de la Liceul de Arte Plastice Romulus Ladea se pregăteşte de contestaţii. „M-am descurcat binişor, dar nu am luat bacul. O să trebuiască să depun contestaţie şi apoi o să văd ce se întâmplă. Am dat examen la psihologie şi am luat 6,35, însă ca să am media şase la bacalaureat aveam nevoie de nota 7,65. M-am pregătit destul de mult, dar nu ştiu ce s-a întâmplat. Eu cred că am ştiut să răspund la tot, probabil că nu am folosit limbajul adecvat", a spus tânărul. Silvana Todea era şi ea dezamăgită. „M-am descurcat destul de prost. Am picat la geografie a doua oară, sper să fie bine la contestaţii pentru că am nevoie de câteva sutimi că să iau bacul. Înainte am luat patru şi acum am luat 6,65 la geografie", a adăugat Todea.

Rezultatele de la bac, consecinţa dispariţiei şcolilor profesionale

Valentin Cuibus, şeful ISJ Cluj, apreciază că rezultatele dezastruase de la bacalaureat sunt consecinţa desfiinţării şcolilor profesionale din cadrul liceelor cu profil tehnologic. „Sunt câteva greşeli de politici educaţionale făcute în timp care trebuie asumate şi la care trebuie făcute modificări. În clasa a IX-a se intră cu orice medie. Practic, nu există niciun fel de selecţie. Măsura s-a luat în urmă cu cinci -şase ani şi s-a stabilit că se intră la liceu în ordinea notelor de la testele naţionale fără să mai fie acea limită de cinci. La liceele tehnice, cu rezultatele cele mai slabe, media de intrare este doi- trei", a declarat Cuibus. El spune că este dificil să ceri rezultate bune la bacalaureat de la un elev cu medii de admitere la liceu sub cinci. „Trebuie să fie reînfiinţate şcolile profesionale, iar noi am propus asta doamnei ministru la o întâlnire pe care am avut-o după sesiunea din vară", a spus Cuibus. El a adăugat că în anul şcolar viitor absolvenţii de liceu ar putea da un bacalaureat diferenţiat. „Un alt lucru care se va rezolva în vara următoare este problema bacalaureatului diferenţiat. Nu trebuie ca toată lumea să meargă la facultate. În septembrie, ministerul poate stabili sistemul de bacalaureat pentru anul şcolar viitor.Unii primesc o adeverinţă care le permite să se angajeze în producţie şi să facă o şcoală postliceală, iar alţii dau un bac dificil care le permite să meargă la facultate", a precizat Cuibus.

 

Testări judeţene pentru clasa a VIII-a şi pentru elevii care dau bacul

Din anul şcolar viitor, elevii care dau testele naţionale şi bacalaureatul vor fi supuşi unor testări cât se poate de serioase. Astfel, ei vor da trei simulări în cursul anului şcolar viitor. „Vrem să facem un sistem de testări la nivel de judeţ, o testare va fi în primul semestru şi două în cel de-al doilea. Vor fi subiecte asemănătoare celor de la testările naţionale şi bacalaureat, cu corectare globală, cu sistem de supraveghere, în aşa fel încât să îi obişnuim cu examenul şi vrând -nevrând îi silim pe elevi să mai înveţe", a precizat Cuibus.