Adormirea Maicii Domnului. Iată ce trebuie să nu faci ca să îţi meargă bine tot anul

Adormirea Maicii Domnului. Iată ce trebuie să nu faci ca să îţi meargă bine tot anul

Adormirea Maicii Domnului sau Sfânta Maria Mare este una dintre cele mai importante sărbători creştine.

An de an, ziua de 15 august e dedicată procesiunilor cu icoane şi pelerinajelor, dar şi manifestărilor artistice. În ziua de 15 august Biserica Ortodoxă prăznuieşte Adormirea Maicii Domnului, sărbătoare numită în popor şi Uspenia (termenul slav) sau Sfânta Maria Mare.

Deşi are caracter religios, sărbătoarea are semnificaţii puternice şi pentru cei mai puţin interesaţi de caracterul biblic şi mai înclinaţi spre a petrece alături de cei dragi ziua onomastică.

În seara dinaintea sărbătorii se săvârşesc în toate bisericile Vecernia cu Litie şi chiar Privegherea întreagă, adică şi slujba Utreniei, urmată de cântarea Pohodul Maicii Domnului. Sărbătoarea a fost precedată de două săptămâni de post aspru.

Potrivit tradiţiei bisericii, Sfânta Fecioară Maria a fost înştiinţată printr-un înger de trecerea ei la cele veşnice, iar apostolii, aflaţi în acel moment în diferite zone ale lumii, au fost aduşi pe nori pentru a fi prezenţi la acest eveniment. Apostolul Toma nu a fost prezent la înmormântare, el ajungând trei zile mai târziu.

Întristat, a cerut să se deschidă mormântul, pentru a săruta mâinile Născătoarei de Dumnezeu, dar intrând, l-a găsit gol. În timp, în cuvântările părinţilor bisericii s-a afirmat cu mai multă putere credinţa că, după adormirea sa, Fecioara Maria a fost înviată de Iisus Hristos şi luată cu trupul în împărăţia cerurilor.

Principala sărbătoare a Sfintei Maria, din 15 august, se numeşte oficial în biserica romano-catolică "Ridicarea la Ceruri a Fecioarei Maria", iar în bisericile ortodoxe "Adormirea Maicii Domnului". Recent, biserica anglicană a introdus "Sărbătorirea Binecuvântatei Fecioare Maria" la aceeaşi dată.

La ţară se obişnuieşte ca de Sfânta Maria Mare să fie angajaţi pândarii în vii şi să fie "legat" ciocul păsărilor, pentru a nu mai putea strica boabele de struguri. De asemenea, se oferă ofrandă din noua poamă.

Tot în ziua de Sfânta Maria Mare se adună ultimele plante de leac, putându-se afla cum va fi toamna ce se apropie, şi se culeg flori care se pun la icoana Fecioarei Maria, considerându-se că apoi sunt bune de leac.

Între cele două sărbători dedicate Sfintei Maria - 15 august şi 8 septembrie, când se sărbătoreşte Naşterea Maicii Domnului - este timpul prielnic semănării grâului.

De la sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului se redeschide perioada în care se pot face nunţi, încep târgurile şi iarmaroacele de toamnă, dar şi praznicele de pomenire a morţilor.

În unele părţi ale Moldovei, ziua de 15 august este considerată "a morţilor", fiind pomeniţi toţi cei care au numele pornind de la cel al Sfintei Maria, şi la 8 septembrie, de Sfânta Maria Mică, sunt sărbătoriţi cei care poartă acest nume. În ziua praznicului, femeile merg la biserică şi duc cele mai frumoase flori din grădină, struguri, prune şi faguri de miere, pe care le dau în amintirea răposaţilor.

În Maramureş, sărbătoarea religioasă are o mare însemnătate, iar tradiţiile şi obicieurile de Sfânta Maria Mare încă se păstrează. Sunt organizate procesiuni religioase spre mănăstiri, iar la slujbele speciale participă câteva zeci de mii de oameni.

Mai multe lăcaşuri de cult din ţară care o au ca ocrotitoare pe Maica Domnului îşi serbează sâmbătă hramul.

În fiecare an de ziua Adormirii Maicii Domnului, Mănăstirea Curtea de Argeş, lăcaş rectitorit la începutul secolului al XVI-lea de către Neagoe Basarab, îşi aşteaptă credincioşii, care vin să se închine Sfintei Fecioare Maria şi Sfintei Filofteia.

Tot pe 15 august îşi cinstesc hramul şi mănăstirile Bistriţa, Frăsinei, Govora şi Sărăcineşti din Arhiepiscopia Râmnicului, mănăstirile Brâncoveni şi Strehareţ din Episcopia Slatinei şi Romanaţilor, Mănăstirea Celic Dere din Episcopia Tulcii, Mănăstirea Bistriţa şi Schitul Draga din judeţul Neamţ, mănăstirile Cozancea şi Zosin, din judeţul Botoşani, mănăstirile Rarău, Humor, Feteşti, Schitul Orata şi Plutoniţa din Suceava.

În ziua Sântămariei Mari, la mai multe mănăstiri au loc procesiuni cu icoane făcătoare de minuni ale Maicii Domnului şi pelerinaje.

În Transilvania au loc mai multe pelerinaje la mănăstirile ce poartă hramul Adormirea Maicii Domnului: Mănăstirea Bic din judeţul Sălaj, Mănăstirea Moisei, din Maramureş, unde se află o icoană a Sfintei Maria, dăruită aşezământului monahal de un călugăr din Muntele Athos, Mănăstirea Rohia, tot din Maramureş, unde are loc, de asemenea, o procesiune cu icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului.

Şi istorica mănăstire de la Sâmbăta de Sus, judeţul Braşov, îşi sărbătoreşte hramul. La Mănăstirea "Adormirea Maicii Domnului" de la Nicula, judeţul Cluj, are loc, cu ocazia hramului, unul dintre cele mai mari pelerinaje din ţară.

loading...
Comenteaza